Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat vineri "un pas înainte" după unda verde, sub anumite condiţii, dată de Statele Unite pentru utilizarea armelor sale împotriva unor ţinte de pe teritoriul Rusiei, relatează AFP.

"Este un pas înainte spre acest obiectiv (...) de apărare a poporului nostru care trăieşte în satele de-a lungul graniţei" cu Rusia, a reacţionat Volodimir Zelenski în timpul celui de-al treilea summit Ucraina-Europa de Nord de la Stockholm.

Cu o zi înainte, preşedintele american Joe Biden, care refuzase până acum să facă acest lucru, a fost de acord să le permită ucrainenilor să lovească, pentru a se apăra, ţinte de pe teritoriul Rusiei din apropierea regiunii Harkov (nord-est), care se află sub atacuri ruseşti necruţătoare de mai multe luni.

Preşedintele Biden "a aprobat utilizarea armelor noastre în acest scop", a declarat vineri secretarul de stat Antony Blinken, care s-a aflat la Praga pentru o reuniune a NATO.

Ţările occidentale au arătat vineri un sprijin tot mai mare, deşi nuanţat, pentru utilizarea de către Ucraina a armelor lor împotriva Rusiei în interiorul graniţelor acesteia.

Germania a considerat astfel că ucrainenii ar putea folosi echipamentele sale împotriva ţintelor militare din Rusia, în special ca răspuns la ofensiva lansată pe 10 mai de Moscova.

Purtătorul de cuvânt al cancelarului Olaf Scholz, Steffen Hebestreit, a declarat că Ucraina are "dreptul" să se apere cu armele pe care le are la dispoziţie, "inclusiv cele pe care le-am livrat noi".

Decizia Washingtonului marchează o schimbare de poziţie, Statele Unite spunând până acum că se tem că o astfel de măsură ar trage NATO într-un conflict direct cu Rusia.

Vineri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că armele americane "sunt deja folosite pentru a încerca să lovească teritoriul rus", văzând acest lucru ca o dovadă a "gradului de implicare a Statelor Unite în acest conflict".

Joi, Rusia a acuzat NATO că a lansat "un nou ciclu de escaladare".

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat vineri că vede acest lucru ca pe un "efort" al preşedintelui rus Vladimir Putin "de a împiedica aliaţii NATO să sprijine Ucraina".

Stoltenberg a cerut capitalelor occidentale de câteva zile să ridice restricţiile care "le leagă mâinile la spate ucrainenilor".

El a reamintit că utilizarea armelor occidentale pentru lovituri pe teritoriul rus a primit sprijinul altor ţări, menţionând livrarea de echipamente "fără restricţii" de utilizare de către Regatul Unit.

Franţa a anunţat săptămâna aceasta că este, de asemenea, în favoarea acestui lucru, considerând că Ucraina are dreptul să se apere prin atacarea de ţinte militare.

Cu toate acestea, unele state membre ale Alianţei Nord-Atlantice nu împărtăşesc aceeaşi opinie.

Şeful diplomaţiei italiene Antonio Tajani a declarat că, "pentru Italia, este imposibil să ne folosim armele în afara Ucrainei". "Nu luptăm împotriva Rusiei. Apărăm Ucraina, şi nu este acelaşi lucru", a spus el.

În ceea ce priveşte Turcia, aceasta a refuzat categoric să permită NATO să "participe" la războiul din Ucraina.

"Sprijinirea Ucrainei pentru a-şi garanta integritatea teritorială şi a-şi elibera teritoriile este un lucru. Dar implicarea NATO în război este alta", a declarat ministrul de externe Hakan Fidan după întâlnirea de la Praga.

Statele Unite, la rândul lor, au subliniat că vor continua să-şi adapteze poziţia în funcţie de situaţia de pe teren.

"În viitor, vom continua să facem ceea ce am făcut, adică să ne adaptăm, dacă este necesar", a declarat Antony Blinken la Praga.

Unda verde a SUA pentru lovituri asupra ţintelor ruseşti din apropiere de Harkov a fost obţinută după săptămâni de negocieri în culise, în urma lansării ofensivei ruse în regiune.

Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, în nord-est, este ţinta bombardamentelor aproape zilnic.AGERPRES/(AS - editor: Ionuţ Mareş, editor online: Alexandru Cojocaru)