Grupul de State din Consiliul Europei împotriva Corupţiei (GRECO) le cere guvernelor să adopte reglementări mai stricte pentru a preveni corupţia şi a promova integritatea în funcţiile executive de vârf ale guvernelor centrale, în special în ceea ce priveşte activităţile de lobby şi contactele cu terţi, şi să-şi intensifice eforturile de a implementa toate recomandările sale pe deplin şi fără întârziere, într-un raport publicat joi, informează un comunicat al instituţiei cu sediul la Strasbourg.

În raportul său anual pentru 2023, GRECO îşi exprimă îngrijorarea cu privire la implementarea lentă a recomandărilor sale privind prevenirea corupţiei în rândul parlamentarilor, în comparaţie cu alte grupuri profesionale, şi subliniază că trebuie continuată reforma în mai multe sisteme judiciare pentru a garanta independenţa judecătorilor şi a procurorilor şi pentru a consolida normele de integritate care le sunt aplicate.

În urma celei de-a cincea sa runde de evaluare, concentrată pe prevenirea corupţiei şi promovarea integrităţii în rândul funcţiilor executive de vârf ale guvernelor centrale şi agenţiilor de aplicare a legii, GRECO subliniază că transparenţa, supravegherea şi responsabilitatea rămân mize fundamentale.

"Nu există transparenţă fără responsabilitate, deoarece impunitatea nu face decât să agraveze riscul de corupţie şi subminează încrederea publicului. Sunt necesare mai multe reglementări şi mai multă rigoare în contracararea riscurilor de corupţie legate de cele mai înalte funcţii executive, în special în ceea ce priveşte contactul cu terţi şi lobbyişti, şi pentru a asigura eficacitatea politicilor de integritate. Persoanele cu funcţii executive de vârf ar trebui să conducă prin puterea exemplului", a notat preşedintele GRECO, Marin Mrčela.

GRECO consideră că statele ar trebui să se asigure că cadrele lor instituţionale şi legislative de integritate se aplică în întregime şi direct nu numai funcţionarilor publici de nivel înalt, ci şi miniştrilor, consilierilor politici ai acestora şi altor cadre numite politic şi unor şefi de stat. Sunt necesare îmbunătăţiri semnificative în domenii precum adoptarea şi implementarea codurilor de conduită, gestionarea conflictelor de interese şi lobby-ul, monitorizarea declaraţiilor de avere şi asigurarea transparenţei acestora, limitarea imunităţilor, accesul la informaţii şi practicile "uşilor turnante" (trecerea din sectorul public în cel privat).

În ceea ce priveşte agenţiile de aplicare a legii, GRECO subliniază că statele ar trebui să facă mai mult pentru a se asigura o abordare adecvată la toate nivelurile din ierarhie a comportamentelor corupte şi deficienţelor de integritate şi pentru a preveni interferenţa nejustificată a guvernelor în activităţile poliţiei. Este necesar să se adopte politici cuprinzătoare anticorupţie şi de integritate pentru poliţie, precum şi să se îmbunătăţească gestionarea conflictelor de interese şi a angajării secundare (sau cumulul de funcţii), protecţia avertizorilor şi procesele de recrutare, promovare şi concediere, se arată în raport.

GRECO constată progrese semnificative în mai multe domenii, cum ar fi introducerea de coduri de conduită pentru persoanele cu funcţii executive de vârf, o cartografiere mai bună a riscurilor cu care se confruntă astfel de persoane în timpul mandatelor şi eforturi clare depuse pentru a preveni corupţia în funcţiile cu risc ridicat din cadrul forţelor de ordine.

Până la sfârşitul anului 2023, GRECO a publicat rapoarte privind 21 de state în care evaluează conformitatea acestora cu recomandările din cea de-a cincea rundă de evaluare. Conform rapoartelor de monitorizare ale GRECO publicate ulterior, statele au implementat integral sau parţial 58% din recomandările GRECO cu privire la funcţiile executive de vârf ale guvernelor centrale (comparativ cu 45% la sfârşitul anului 2022). În ceea ce priveşte agenţiile de aplicare a legii, proporţia recomandărilor implementate integral sau parţial a crescut uşor, de la 63% în 2022 la 67% în 2023.

La sfârşitul anului 2023, 54% dintre recomandările GRECO cu privire la parlamentari, judecători şi procurori erau implementate integral, 31% parţial implementate şi 15% au rămas neimplementate. Cea mai mare proporţie de recomandări neimplementate a vizat parlamentarii (20%), comparativ cu judecătorii (13,5%) şi procurorii (10%).

GRECO îşi exprimă îngrijorarea faţă de faptul că, în unele ţări, progresele sunt încă limitate în ceea ce priveşte aplicarea codurilor de conduită pentru aleşi, transparenţa sistemelor de declarare a activelor şi reglementarea activităţilor de lobby, iar progresele în asigurarea independenţei justiţiei faţă de puterile legislative si executive sunt încă limitate. Autorii raportului evaluează totuşi în mod pozitiv câteva domenii, în special o transparenţă generală îmbunătăţită a proceselor legislative, cu o participare semnificativă a publicului.

Raportul referitor la România este disponibil la acest link: https://rm.coe.int/fourth-evaluation-round-corruption-prevention-in-respect-of-members-of/1680a9c84f. GRECO invită autorităţile din România să autorizeze, cât mai curând posibil, publicarea acestui raport, să îl traducă în limba naţională şi să facă publică traducerea.

GRECO îşi sărbătoreşte în acest an cea de-a 25-a aniversare. GRECO a fost înfiinţat la 1 mai 1999, cu participarea iniţială a 17 state (Belgia, Bulgaria, Cipru, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Lituania, Luxemburg, România, Slovacia, Slovenia, Spania şi Suedia). Astăzi, are 48 de membri: cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, SUA şi Kazahstan. UE a aderat în 2019 în calitate de observator.

GRECO pregăteşte în prezent a şasea rundă de evaluare, care se va concentra pe prevenirea corupţiei şi promovarea integrităţii în autorităţile locale şi regionale şi va fi lansată în 2025.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)