Săptămâna trecută, statele membre ale UE au adoptat legea istorică privind inteligenţa artificială, prima legislaţie din lume care abordează această tehnologie de ultimă oră. Acum că faza legislativă s-a încheiat, platforma media European Newsroom prezintă în articolul de fond publicat miercuri cu ce provocări se vor confrunta ţările atunci când vor transpune aceste norme fără precedent în legislaţia naţională.

Săptămâna trecută, miniştrii UE au aprobat în unanimitate Legea privind inteligenţa artificială (Artificial Intelligence Act - AI Act), o nouă lege de referinţă care reglementează utilizarea acestei tehnologii transformatoare în situaţii de "risc ridicat", cum ar fi aplicarea legii şi ocuparea forţei de muncă.

"Adoptarea legii privind IA este o etapă importantă pentru Uniunea Europeană. Această lege revoluţionară, prima de acest tip din lume, abordează o provocare tehnologică globală care creează, de asemenea, oportunităţi pentru societăţile şi economiile noastre", a declarat Mathieu Michel, secretar de stat belgian pentru digitalizare.

La nivel global, inteligenţa artificială este, de asemenea, urmărită îndeaproape. Săptămâna trecută, mai mult de o duzină de ţări şi unele dintre cele mai mari firme de tehnologie din lume s-au reunit la Seul pentru un summit pe tema inteligenţei artificiale, organizat în colaborare de Regatul Unit şi Coreea de Sud. Aceştia s-au angajat să coopereze împotriva pericolelor potenţiale ale IA, inclusiv capacitatea acesteia de a se sustrage controlului uman.

Regulamentul UE permite sau interzice utilizarea inteligenţei artificiale în funcţie de riscul pe care îl generează pentru oameni şi identifică sistemele cu risc ridicat, care pot fi utilizate numai dacă se demonstrează că respectă drepturile fundamentale.

Ce tip de AI este vizată de lege?

Vor fi interzise sistemele de inteligenţă artificială pentru clasificarea biometrică pe baza convingerilor politice, religioase, filozofice sau a rasei şi a orientării sexuale. Sistemele care clasifică oamenii pe baza comportamentului sau a caracteristicilor personale sau AI capabile să manipuleze comportamentul uman vor fi interzise.

De asemenea, vor fi interzise sistemele de extindere sau de creare de baze de date faciale capturate fără discriminare prin intermediul internetului sau al înregistrărilor audiovizuale. Cu toate acestea, regulamentul permite excepţii, astfel încât forţele de securitate să poată utiliza camere de identificare biometrică, întotdeauna cu autorizaţie judiciară, de exemplu pentru a preveni o ameninţare teroristă.

În plus, legea stipulează că orice conţinut generat de inteligenţa artificială, cum ar fi textele, imaginile sau videoclipurile, va trebui să fie etichetat ca atare. Acest lucru ar trebui să contribuie la protejarea telespectatorilor de conţinutul înşelător, cum ar fi deepfakes (formă avansată de manipulare digitală a conţinutului media, în mod convingător, pentru a prezenta în mod eronat pe cineva ca făcând sau spunând ceva ce în realitate nu a fost făcut sau spus).

Sistemele cu risc ridicat vor trebui să obţină certificarea din partea unor organisme autorizate înainte de a putea fi introduse pe piaţa UE. Un nou "Birou pentru AI" va supraveghea aplicarea legii la nivelul UE. Nerespectarea regulamentului poate duce la amenzi de până la 35 de milioane de euro sau la şapte procente din veniturile anuale ale unei companii, în funcţie de tipul de contravenţie.

Portugalia face presiuni pentru a gestiona inteligenţa artificială

Comisia Europeană a propus primul proiect de lege privind AI în aprilie 2021. La momentul respectiv, Portugalia deţinea preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Una dintre ambiţiile guvernului portughez - care la acea vreme avea o majoritate socialistă - a fost de a promova adoptarea primei legi europene privind AI, bazată pe transparenţă şi respectarea drepturilor utilizatorilor.

"Acordăm o mare importanţă cadrului juridic pentru inteligenţa artificială. În acest moment, este clar că inteligenţa artificială este baza pentru o productivitate sporită şi are un mare potenţial de creştere", a declarat ministrul economiei de atunci, Pedro Siza Vieira, în ianuarie 2021.

Legea privind AI a primit deja sprijinul unei majorităţi de deputaţi în Parlamentul European în martie 2024. Cei doi raportori pentru acest dosar au fost eurodeputatul italian Brando Benifei şi eurodeputatul român Dragoş Tudorache.

În urma votului unanim de marţi 21 mai al miniştrilor pentru finalizarea actului privind IA, acesta trebuie să fie semnat de către preşedinţii legislaturii UE (preşedintele Parlamentului şi preşedintele Consiliului) şi apoi publicat în Jurnalul Oficial al UE. Apoi, din punct de vedere tehnic, acesta devine lege 20 de zile mai târziu, dar diferitele sale dispoziţii vor intra în vigoare treptat în următorii doi ani.

Provocări pentru faza de punere în aplicare

Odată încheiat procesul legislativ pentru Legea privind IA, statele membre ale UE vor trebui să implementeze regulamentul în legislaţia naţională respectivă - unii reprezentanţi prezenţi la reuniunea de săptămâna trecută subliniind provocările viitoare.

"Am încercat să găsim un echilibru între două abordări pentru ca inteligenţa artificială să se dezvolte şi pentru ca, de exemplu, companiile mai mici să nu fie copleşite de birocraţie, dar, în acelaşi timp, pentru ca utilizarea inteligenţei artificiale în mediul european să aibă barierele sale", a declarat vicepremierul ceh pentru digitalizare şi ministru al dezvoltării regionale, Ivan Bartos, care a reprezentat ţara în cadrul reuniunii miniştrilor UE.

Accentul pus pe procesul de punere în aplicare a fost reluat de Ivan Ivancin, secretar de stat în cadrul Ministerului Investiţiilor, Dezvoltării Regionale şi Informaticii din Republica Slovacă, care a declarat că "reprezintă o oportunitate de învăţare". El a adăugat că "în acelaşi timp, este important să se implementeze măsuri concrete care vor crea o bază solidă pentru dezvoltarea ulterioară".

Guvernul interimar al Bulgariei a sprijinit adoptarea legii privind IA. Directorul executiv al Asociaţiei antreprenoriale bulgare, Dobromir Ivanov, a remarcat că legea privind IA este un pas în direcţia cea bună, dar a subliniat că este important să se urmărească ce se va face de acum încolo. El a spus că implementarea nu ar trebui să fie prea restrictivă sau să distrugă companiile locale.

În cadrul unei discuţii la conferinţa "ygeiamou 2024 - Sistemul de sănătate şi provocările viitorului" de la Atena, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a vorbit despre aplicarea inteligenţei artificiale în domeniul sănătăţii. În special, el a subliniat că, atunci când se procesează datele pacienţilor cu ajutorul AI, de exemplu, este important să le gestionăm în siguranţă.

Se caută experţi în inteligenţă artificială

Ministrul sloven al transformării digitale, Emilija Stojmenova Duh, a avertizat asupra lipsei de experţi în inteligenţă artificială. "În prezent, nu numai în Slovenia, ci şi în Europa în general, nu avem suficienţi experţi calificaţi, aşa că trebuie să lucrăm la acest aspect."

Ea consideră că experţi din toate statele membre ar trebui să participe la autoritatea de reglementare a UE pentru IA, care a fost deja înfiinţată de Comisia Europeană. Acest lucru va facilita, de asemenea, punerea în aplicare a actului în statele membre, a spus ea.

În România, construcţia primului institut de cercetare în domeniul AI a început săptămâna trecută la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Institutul se va concentra pe dezvoltarea de soluţii de inteligenţă artificială pentru domenii vitale, precum sănătatea, transporturile, securitatea cibernetică şi altele, şi va oferi studenţilor şi cercetătorilor resurse de ultimă generaţie şi şansa de a lucra la proiecte cu impact global.

Verificarea faptelor: Video cu ştiri false creat cu ajutorul inteligenţei artificiale

Cu ajutorul inteligenţei artificiale, oricine poate crea imagini sau videoclipuri false, care sunt adesea folosite pentru a induce în eroare utilizatorii de astfel de conţinut - aşa-numitele deepfakes. Într-un videoclip care a circulat online în februarie şi martie 2024, un reporter de ştiri este văzut spunând că preşedintele francez Emmanuel Macron a trebuit să îşi anuleze călătoria în Ucraina pentru a se întâlni cu preşedintele Volodimir Zelenski din cauza unui presupus complot de asasinare a acestuia.

Echipa de verificare a faptelor de către agenţia de presă germană dpa a explicat că videoclipul este fals şi că atât partea audio - vocea prezentatorului - cât şi imaginile video au fost modificate cu ajutorul inteligenţei artificiale. Videoclipul a circulat în mai multe limbi, inclusiv în germană. Întreaga verificare a faptelor poate fi consultată la acest link: https://dpa-factchecking.com/germany/240227-99-141274/.

N. red.: Conţinutul articolului este bazat pe ştiri ale agenţiilor AFP, Agerpres, AMNA, ANSA, APA, Belga, BTA, CTK, dpa, EFE, Lusa, STA, TASR, participante în proiectul enr. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)