Candidatul socialiştilor europeni la preşedinţia Comisiei Europene, Nicolas Schmit, exclude orice cooperare cu grupul din Parlamentul European din care face parte formaţiunea premierului Italiei Giorgia Meloni - Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR) - şi critică dur Partidul Popular European (PPE) pentru faptul că nu a semnat o declaraţie a patru grupuri care exclud orice colaborare cu extrema dreaptă.

Întrebat în cadrul unui interviu pentru European Newroom, la care a participat şi AGERPRES, dacă există pericolul ca Parlamentul European să devină neguvernabil din cauza avansului extremei drepte, politicianul luxemburghez s-a declarat sceptic.

"Nu, nu cred că există acest risc. Sunt puţin sceptic. (...) Este probabil să fie întăriţi. Dacă putem avea încredere în sondaje, atunci avem o situaţie în Franţa, avem o situaţie şi în Italia unde Fratelli d'Italia este în creştere. Dar acum în Germania AfD este în scădere. Deci vom vedea. Este serios dar, apropo, facem campanie prin prezentarea ideilor noastre faţă de absenţa ideilor şi a proiectului lor", a declarat Schmit în cadrul interviului care a avut loc miercuri, la Bruxelles.

El a criticat dur faptul că PPE nu a semnat declaraţia prin care socialiştii europeni şi alte trei grupuri exclud o cooperare cu extrema dreaptă în viitorul Parlament European.

"Trebuie să spun că ascult ce spun creştin-democraţii autentici, de exemplu ce a spus (Jean-Claude) Juncker despre faptul că lasă această uşă deschisă şi faptul că nu au semnat această declaraţie este pentru mine un şoc real, pentru că creştin-democraţii pe care îi ştiu eu au fost printre părinţii fondatori ai procesului de integrare europeană. Iar acum nu exclud alianţe cu cei care sunt fundamental împotriva acestui proiect al Europei. Deci trebuie să spun că acum (Alcide) De Gasperi, toţi creştin-democraţii Europei care au murit, se răsucesc în morminte", a afirmat Nicolas Schmit.

El spune că problema este una importantă şi că PPE trebuie să dea dovadă de claritate în privinţa asta. Candidatul spune că formaţiunile din cadrul PPE au început deja să facă alianţe cu partide de extremă dreapta în mai multe ţări.

"O fac în Olanda, în Suedia, în Finlanda, în Italia, sub conducerea extremei drepte. Deci nu mai este forţa creştin-democrată care a contribuit la construirea şi aprofundarea integrării. A devenit un partid conservator, care nu exclude deschiderea către extrema dreaptă. Asta este situaţia şi asta este responsabilitatea pe care şi-o asumă, care este uriaşă", a acuzat candidatul socialiştilor europeni la preşedinţia Comisiei.

În ceea ce priveşte o eventuală cooperare a S&D cu ECR, Schmit spune că "am fost foarte clari". "Nu putem intra în nicio alianţă, aranjament cu ECR", a subliniat el.

Comisarul european pentru locuri de muncă şi drepturi sociale a negat că ar exista două grupuri de extremă dreaptă, unul rău şi unul decent.

"Aud mereu că sunt două grupuri de extremă dreaptă. Există extrema dreaptă rea, fascistă. Cei foarte răi. Asta înseamnă Identitate şi Democraţie (ID). Apropo, (Matteo) Salvini, care este aliat al lui Meloni şi (Antonio) Tajani, este membru ID. Apoi sunt cei decenţi", a afirmat el, referindu-se la formaţiunea Giorgiei Meloni şi la partidul spaniol Vox. "Apoi sunt alţii. Democraţii Suedezi nu sunt în ID, sunt în ECR. Sunt oameni în Democraţii Suedezi care spun că dacă eşti evreu nu poţi fi suedez. Deci nu există extremă dreaptă decentă", a spus el tranşant.

Candidatul socialiştilor europeni a spus că e clar că Giogia Meloni vrea să joace un rol în Europa, dar a remarcat că ea doar pretinde că este moderată şi că în realitate nu a rupt-o cu trecutul ei fascist.

"Dna Meloni, care a jucat un rol mai moderat până acum în Consiliu, nu a transformat în acţiuni concrete la nivel european, după ce a ajuns la conducerea guvernului, discursurile pe care le-a susţinut înainte. Dar ceea ce face în Italia arată că este aceeaşi persoană. Nu este genul de transformare care să ne permită să spunem că a devenit o mare democrată şi că a rupt-o cu trecutul fascist al partidului şi al ei personal", a spus Schmit.

"Deci cine este dna Meloni? Este persoana drăguţă care vine aici şi joacă moderaţia de partid? Sau este în continuare lidera extremei drepte?", a întrebat el retoric.

Schmit a vorbit în cadrul interviului şi despre violenţele produse în Germania înainte de alegerile europene şi despre climatul care a generat atacul armat asupra premierului Robert Fico în Slovacia.

"Ideea este că în ultimii ani discursul unor forţe, şi trebuie să spun în principal forţe de extremă dreapta (...), nu respectă un anumit nivel de demnitate. Şi dacă vezi genul ăsta de discurs luând amploare, următorul pas este violenţa fizică. Şi aici ne aflăm, dincolo de violenţa fizică, în Slovacia şi de asemenea în Germania, unde există această atitudine de ură", a afirmat politicianul luxemburghez.

El a spus că politica nu ar trebui să fie despre ură, ci o luptă între democraţi, care sunt adversari, nu duşmani.

"Dacă transformi politica într-un câmp de luptă, într-un război, într-un fel de război rece civil, atunci devine periculos pentru că oamenii nebuni o iau literal şi pun mâna pe armă... Mă îngrijorează în Germania în special faptul că tinerii devin violenţi. Este un pericol în general, dar este un pericol şi în democraţia noastră. Când în Spania cineva spune că (Pedro) Sanchez trebuie spânzurat, atunci s-a depăşit orice limită. Atunci totul este posibil pentru că asta poate ajunge la urechile unor dezechilibraţi. Iar asta este o chestiune importantă în societăţile noastre democratice", a mai spus politicianul.

Întrebat cum ar putea fi prevenită o amplificare a acestui gen de violenţe, luxemburghezul a spus că "trebuie să arătăm că aceia care promovează genul acesta de discurs nu primesc sprijinul oamenilor" şi "să abordăm problema mai mare, de a le explica cetăţenilor că a vota pentru astfel de partide este un risc pentru democraţie".AGERPRES/(A - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Citiţi şi:

Europarlamentare2024/Schmit:"Trebuie să punem mai multă presiune pe guvernul israelian" în chestiunea unei soluţii politice la conflictul israeliano-palestinian

Europarlamentare2024/Nicolas Schmit susţine că procesul de extindere al UE ar trebui să fie mai dinamic, dar evită să avanseze un termen