Europarlamentare2024/Schmit: "Trebuie să punem mai multă presiune pe guvernul israelian" în chestiunea unei soluţii politice la conflictul israeliano-palestinian
"Trebuie să punem mai multă presiune pe guvernul israelian" în chestiunea unei soluţii politice la conflictul israeliano-palestinian, a declarat miercuri, la Bruxelles, candidatul socialiştilor europeni la preşedinţia Comisiei Europene, Nicolas Schmit, în cadrul unui interviu pentru European Newsroom la care a participat şi AGERPRES.
Întrebat dacă, în caz că va deveni preşedinte al Comisiei, va încerca o nouă abordare a conflictului israeliano-palestinian cu o voce mai unitară şi mai puternică a Uniunii Europene, Schmit a declarat că şi-ar dori "o atitudine mai unită, o atitudine europeană faţă de această situaţie teribilă, incredibilă". Politicianul luxemburghez a recunoscut însă că "nu este uşor pentru că există o istorie, există interese, există tot felul de lucruri".
El a subliniat că "nimeni nu poate pune sub semnul întrebării ce s-a întâmplat pe 7 octombrie, ceea ce a fost o crimă teribilă şi, de asemenea, o formă de agresiune". Nicolas Schmit a reamintit că "există în continuare peste o sută de ostatici undeva, probabil unii sunt morţi, unii trăiesc, nimeni nu ştie".
"Dar reacţia Israelului este absolut disproporţionată, nu este în linie cu limitele legii internaţionale, chiar ale legii războiului. Avem în Israel o aripă foarte de dreapta, un guvern încăpăţânat care nu ascultă nici măcar de americani, ceea ce face lucrurile mult mai dificile", a adăugat comisarul european pentru locuri de muncă şi drepturi sociale.
Candidatul socialiştilor europeni la preşedinţia Comisiei a spus că este de acord cu ce au făcut două state membre (Irlanda şi Spania - n.r.) şi "un mare aliat din nord" (Norvegia - n.r.), referindu-se la recunoaşterea statului Palestina pe 28 mai.
"Cred că este un semnal pe care trebuie să-l transmitem şi trebuie să lucrăm activ la o soluţie politică bazată pe abordarea celor două state, care a eşuat, din nefericire. De ce? Pentru că Hamas şi (Benjamin) Netanyahu nu au dorit-o, asta este realitatea. În anii 1990, acordurile de la Oslo au fost distruse prin uciderea lui (Yitzhak) Rabin pe de o parte, apoi prin înmulţirea de către Hamas a atentatelor criminale pe de alta, pentru că nici Hamas, nici Netanyahu şi extrema dreaptă din Israel nu şi-au dorit o soluţie politică bazată pe două state", a afirmat Nicolas Schmit în cadrul interviului.
În acelaşi timp, a pledat el, "Europa trebuie să apere acest lucru".
"Trebuie să căutăm orice soluţie, să-i susţinem pe toţi cei care sunt gata meargă în acea direcţie. Şi în cele din urmă spun acum, foarte prudent, dar o spun, da, trebuie să punem mai multă presiune pe guvernul israelian. Şi, credeţi-mă, sunt un prieten al Israelului, am legături cu Israelul, dar asta este singura cale de a-l face pe Netanyahu să înţeleagă, deşi nu sunt foarte optimist", şi-a exprimat el rezervele.
Întrebat dacă reacţia Israelului la decizia celor trei state de a recunoaşte statul Palestina a fost una proporţionată, candidatul socialiştilor europeni la preşedinţia Comisiei a criticat guvernul de la Tel Aviv.
"Nu vorbesc despre Israel, vorbesc despre guvernul israelian, a depăşit orice limită. Miniştrii săi de extremă dreaptă sunt, ei bine, ceea ce sunt", a spus Schmit.
El a atras atenţia însă asupra faptului că această recunoaştere "este un drept al statelor membre, nu este o recunoaştere de către Uniunea Europeană, pentru că asta este legea internaţională (...)".
Decizia luată de statele UE Irlanda şi Spania, care s-au alăturat astfel altor state care au recunoscut anterior Palestina, "este un semnal dat Israelului că în cele din urmă statele membre europene vor o soluţie politică". El a admis că israelienii sunt cei care decid asupra propriului viitor, "dar ce se face acum nu este, cred, cel mai bun viitor pentru Israel".
Întrebat dacă este de acord cu vizita în Israel a comisarului european Oliver Varhelyi în săptămâna în care UE a anunţat că va revizui acordul de asociere cu Israelul în urma bombardamentului de la Rafah soldat cu zeci de victime, Nicolas Schmit a afirmat că dialogul trebuie continuat.
"Să discuţi cu părţile implicate, să continui să discuţi, să faci vizite şi să schimbi puncte de vedere este mereu important. Nu prin tăcere se va obţine ceva. Deci să discute şi să explice poziţia noastră este ceea ce trebuie să facă comisarii. (...) Cum poţi juca un rol dacă nu discuţi cu părţile implicate? Este foarte important", a mai spus Schmit.AGERPRES/(A - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Armata americană anunță că a lansat noi atacuri împotriva Iranului
Armata americană a anunțat că a lansat miercuri noi atacuri împotriva Iranului pentru a 'slăbi capacitatea' Teheranului de a viza nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz, după ce președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că Washingtonul va 'lovi puternic' în cursul nopții, relatează AFP. 'Fo
Președinții polonez și ucrainean și-au reluat dialogul la Ankara
Președintele polonez Karol Nawrocki și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski au discutat miercuri în marginea summitului NATO de la Ankara, reluând dialogul dintre cele două țări aliate afectat de o dispută istorică, notează AFP. Relațiile dintre Varșovia și Kiev s-au răcit la sfârșitul lunii mai, când președintele
Suedia și Germania își vor consolida colaborarea în materie de apărare aeriană
Suedia a anunțat miercuri că își va consolida colaborarea cu Germania în domeniul apărării aeriene, în special în ceea ce privește dezvoltarea de sisteme fără pilot, relatează AFP. Ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, vorbind într-o conferință de presă, a anunțat că a semnat cu omologul său german, Boris Pist
Președintele Trump elimină Siria de pe lista statelor care susțin terorismul
Președintele american Donald Trump l-a informat miercuri pe omologul său sirian Ahmed al-Sharaa că a decis să elimine Siria de pe lista țărilor considerate de SUA susținătoare ale terorismului, transmite Reuters. 'Am promis să ridic toate barierele care vă împiedică să vă reconstruiți țara și foarte curând veți putea face asta&
NATO este mai puternică și mai unită după summitul de la Ankara, susține premierul britanic Starmer
Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat că NATO este 'mai puternică și mai unită' la finalul summitului de la Ankara, fapt afirmat și de președintele Donald Trump, în pofida criticilor asupra Alianței care au amenințat să umbrească reuniunea de două zile, relatează dpa. Starmer a spus că liderii 'au obținut ceea ce și
Trump spune că noile confruntări cu Iranul vor lua sfârșit rapid și reamintește că e ținta nr. 1 a Teheranului
Noile înfruntări care au izbucnit între SUA și Iran în pofida armistițiului se vor încheia 'foarte rapid', a declarat miercuri Donald Trump la finalul unui summit al NATO de la Ankara, relatează AFP și Reuters. 'Cred că ceea ce se întâmplă va lua sfârșit foarte rapid', a spus liderul am
Trump vorbește despre o ''unitate extraordinară'' la summitul NATO și remarcă progrese în cheltuielile pentru apărare
Președintele american Donald Trump le-a spus miercuri jurnaliștilor că a existat o ''unitatea extraordinară'' la summitul NATO din Turcia și a promis, de asemenea, că va crește producția americană de arme. ''Ei (europenii - n.r.) vor echipament american, pentru că funcționează mai bine'', a declarat Trump î
Misiunea NATO de poliție aeriană în țările baltice va fi transformată în misiune de apărare antiaeriană
NATO a convenit să transforme misiunea sa de poliție aeriană din statele baltice în misiune de apărare antiaeriană, oferind astfel piloților avioanelor de vânătoare un mandat mai larg, inclusiv distrugerea ''țintelor ce reprezintă o amenințare'', a declarat miercuri președintele lituanian Gitanas Nauseda, potrivit Reuters.
Franța va contribui la forțele terestre avansate ale NATO în țările nordice
Franța va contribui la forțele terestre avansate ale NATO numite FLF Finlanda, conduse de Suedia și destinate consolidării capacităților de descurajare în fața amenințării ruse, au anunțat miercuri cele trei țări, transmite France Presse. ''Franța va contribui prin desfășurări de forțe terestre terestre la rotația Forțelor terest
Parlamentul European îl critică pe Zelenski în disputa istorică cu Polonia
Parlamentul European a dezaprobat miercuri decizia președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a numi o unitate militară după denumirea unei grupări care a masacrat cetățeni polonezi în Al Doilea Război Mondial, decizie ce a tensionat relațiile dintre Ucraina și Polonia, relatează agenția dpa. Într-o rezoluție adoptată de Parlame
NATO trebuie să acorde atenție și flancului său sudic, afirmă la Ankara premierul italian Giorgia Meloni
NATO trebuie să acorde atenție și flancului său sudic, în contextul în care și acesta este vizat de amenințări, a declarat miercuri premierul italian Giorgia Meloni, după încheierea summitului de la Ankara, informează Reuters și ANSA. ''Africa este vecinul nostru direct și ar dori să coopereze cu noi mai mult, î
Președintele Croației semnalează la summitul NATO achizițiile de arme ale Serbiei ca pe un motiv de preocupare
Președintele croat Zoran Milanovic a invocat miercuri, la summitul NATO de la Ankara, preocupări privind dezvoltarea militară a Serbiei, inclusiv achiziția de către aceasta de arme cu rază lungă de acțiune, avertizând că Croația va trebui să ia în considerare un răspuns, relatează agenția croată de știri Hina. ''Serbia se c
Germania: Un adolescent de 16 ani a fost arestat după un presupus atac la un liceu din Bavaria
Poliția germană a arestat un suspect în vârstă de 16 ani după un atac la un liceu din Schongau, Bavaria, miercuri, soldat cu rănirea gravă a două fete, informează AFP și dpa.
Trump amenință Iranul că îi va distruge podurile, infrastructura energetică, uzinele de desalinizare și că îi va ocupa insula Kharg
Președintele american Donald Trump a amenințat miercuri Iranul că îi va ocupa insula petrolieră strategică Kharg, îi va distruge infrastructura de generare a energiei electrice, precum și podurile și instalațiile de desalinizare a apei, relatează agenția EFE. Adresându-se presei la începutul unei întâlniri c
#Ucraina: Macron evocă, la finalul summitului NATO de la Ankara, exerciții militare cu țările din Coaliția Voinței
Președintele francez Emmanuel Macron a evocat miercuri viitoare exerciții militare comune și inedite ale țărilor din ''Coaliția Voinței'', aliate ale Ucrainei, în scopul ''credibilizării și consolidării'' activității sale de planificare, relatează AFP. ''Pe 13 iulie, la Paris, 'Coaliția Voinței












