Parlamentul iranian şi-a inaugurat luni a douăsprezecea legislatură, dominată de figuri ultraconservatoare şi în aşteptarea alegerilor prezidenţiale, după moartea recentă a preşedintelui Ebrahim Raisi într-un accident de elicopter, informează EFE.

Conservatorii şi-au reafirmat controlul absolut asupra parlamentului Iranului la alegerile din 1 martie, într-un scrutin cu o prezenţă la vot de 41%, cea mai scăzută din istoria Republicii Islamice.

Liderul suprem, Ali Khamenei, cea mai înaltă autoritate din Republica Islamică, nu a fost prezent la inaugurare, dar le-a transmis deputaţilor un mesaj în care a lăudat "democraţia religioasă" a ţării, pe care a descris-o drept "un mare cadou divin".

"Fiecare membru al parlamentului reprezintă întreaga naţiune a Iranului", a transmis liderul religios într-un mesaj în care a cerut deputaţilor să fie "o sursă de linişte şi speranţă" şi să evite "disputele politice".

La sesiunea inaugurală a parlamentului au participat preşedintele iranian în exerciţiu, Mohammad Mokhber, şeful sistemului judiciar iranian, Gholamhosein Mohseni Ejei, şi comandantul şef al Gardienilor Revoluţiei, generalul Hosein Salami, printre alte personalităţi.

După inaugurare, deputaţii urmau să se deplaseze la mausoleul ayatollahului Ruhollah Khomeini pentru a-i aduce un omagiu fondatorului Republicii Islamice.

Alegerile au fost marcate de o rată de participare scăzută, favorizată de starea proastă a economiei şi de tulburările sociale după protestele declanşate în 2022 de moartea tinerei kurdo-iraniene Mahsa Amini după arestarea ei pe motiv că nu purta în mod corespunzător vălul islamic.

La proteste, participanţii au cerut luni la rândul sfârşitul Republicii Islamice, iar manifestaţiile au încetat abia după o represiune a poliţiei soldată cu circa 500 de morţi şi după executarea a opt oameni, unele dintre ele în public.

În plus, un număr mare de candidaţi reformişti - care susţin deschiderea treptată a ţării - au fost descalificaţi de Consiliul Gardienilor, organismul care îşi dă acordul asupra legilor care se aprobă în parlament şi a candidaţilor politici.

Din cele 290 de mandate din parlament, 197 sunt ocupate de deputaţi conservatori, 48 de reformişti, 40 de independenţi şi cinci aparţin minorităţilor religioase, potrivit datelor furnizate de cotidianul Etemad.

Astfel, conservatorii şi-au reafirmat controlul asupra camerei, cu politicieni ultraconservatori conducând voturile în regiuni precum Teheranul, care are 30 de mandate şi este considerat cel mai important.

Acolo, candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi a fost clericul Mahmud Nabavian, în vârstă de 59 de ani, care s-a opus pactului nuclear din 2015 şi a cerut în trecut ca ţara să aibă arme nucleare pentru a face faţă Israelului.

Al doilea cel mai votat din capitală a fost Amir Hossein Sabeti, un prezentator de televiziune în vârstă de 36 de ani, fără experienţă politică şi care a negat că pandemia de coronavirus ar fi fost reală.

Iar al treilea a fost Hamid Rasaei, un cleric în vârstă de 55 de ani care a cerut execuţia protestatarilor care au protestat în 2022 după moartea lui Amini.

Sesiunea inaugurală a parlamentului are loc în mijlocul incertitudinii privind alegerile anticipate din 28 iunie ca urmare a morţii lui Raisi, alături de ministrul de externe Hossein Amir Abdollahian şi de alţi oficiali iranieni, într-un accident de elicopter în urmă cu opt zile.

Tot în această săptămână va începe înregistrarea candidaţilor la preşedinţie, după care Consiliul Gardienilor va decide ce politicieni pot participa şi după aceea va începe campania electorală. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)