Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Alegerile europarlamentare din 6-9 iunie vor fi mai mult decât oricând despre viitorul Uniunii Europene, a susţinut joi Jaume Duch, purtător de cuvânt şi director general pentru comunicare al Parlamentului European, într-un briefing organizat cu câteva ore înaintea dezbaterii dintre candidaţii la preşedinţia viitoarei Comisii Europene.

''Alegerile europene din acest an nu se pot compara cu cele din 2014 şi din 2019'', a spus Jaume Duch, explicând că scrutinul din 2014 a fost dominat de dezbaterile despre piaţa internă a UE după criza economică gravă prin care trecuse Europa, iar la scrutinul european din 2019 a început să fie mai pregnantă dezbaterea politică, inclusiv în contextul creat de Brexit.

La alegerile europarlamentare din iunie este vorba mult mai mult decât până acum despre viitorul Uniunii Europene şi despre cum văd cetăţenii UE acest viitor, a insistat reprezentantul legislativului UE.

În acelaşi timp, alegerile pentru Parlamentul European sunt importante întrucât ele deschid calea către alegerea preşedintelui viitoarei Comisiei Europene.

Referitor la sistemul Spitzenkandidat (cap de listă), Jaume Duch a accentuat că această procedură este menită să lege alegerea preşedintelui Comisiei Europene de rezultatul alegerilor europarlamentare, dar şi să sporească transparenţa. El şi-a exprimat speranţa că această transparenţă se va manifesta şi la dezbaterea între candidaţii cap de listă ce are loc joi după-amiază.

Procedura 'Spitzenkandidat' (cap de listă) este metodă prin care alegerea preşedintelui Comisiei Europene este legată de rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European, fiecare partid politic european desemnându-şi candidatul propriu pentru preşedinţia Comisiei Europene înaintea scrutinului european. Spitzenkandidatul partidului european cu cele mai multe voturi ar avea astfel mandatul de a asuma conducerea Comisiei Europene. Acest proces a funcţionat prima dată în 2014, iar legitimitatea sa a fost contestată de unii membri ai Consiliului European, când Regatul Unit şi Ungaria s-au pronunţat împotriva lui Jean-Claude Juncker.

La rândul său, Thu Nguyen, directoare adjunctă a Centrului Jacques Delors, a opinat că procedura 'Spitzenkandidat' vizează creşterea legitimităţii desemnării preşedintelui Comisiei Europene. În acelaşi timp, această metodă încearcă să aducă mai aproape alegerile europene de cetăţenii UE şi să stimuleze dezbaterea europeană.

Totuşi, Thu Nguyen a remarcat că tratatele UE sunt destul de confuze despre aşa-numitul sistem Spitzenkandidat, ele prevăzând doar că liderii statelor UE (Consiliul European) trebuie să îl desemneze pe preşedintele Comisiei Europene ţinând cont de rezultatul alegerilor europene. ''A ţine cont este un termen foarte vag'', a spus ea.

Hemiciclul Parlamentului European găzduieşte joi după-amiază dezbaterea dintre candidaţii la preşedinţia viitoarei Comisii Europene, eveniment organizat de Uniunea Europeană a Audiovizualului (EBU). Participanţii sunt Ursula von der Leyen, Nicolas Schmit, Terry Reintke, Sandro Gozi şi Walter Baier.

Partidul Popular European (PPE) a ales-o pe Ursula von der Leyen (Germania) pentru poziţia de candidat 'cap de listă' pentru alegerile europene pe 7 martie 2024, la congresul partidului care a avut loc la Bucureşti.

Candidatul 'cap de listă' pentru Partidul Socialiştilor Europeni (PES), Nicolas Schmit (Luxemburg) a fost nominalizat în timpul congresului care a avut loc la Roma pe 2 martie 2024.

Marie-Agnes Strack-Zimmermann (Germania), Sandro Gozi (Italia) şi Valerie Hayer (Franţa) vor fi candidaţii principali pentru Renew Europe Now (care include Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, Partidul Democrat European şi Renaissance), anunţ făcut pe 20 martie 2024.

Pentru Partidul Verzilor Europeni, Terry Reintke (Germania) şi Bas Eickhout (Olanda) au fost aleşi pentru poziţia de candidaţi 'cap de listă', la congresul desfăşurat la Lyon pe 2 februarie 2024.

Walter Baier (Austria) va fi candidatul Stângii Europene, în urma alegerii acestuia la congresul organizat la Ljubljana pe 24 februarie 2024. AGERPRES/(A - editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)