Prin realizarea coridoarelor de solidaritate, UE a investit în infrastructuri de transport în România, Ungaria, Slovacia, Polonia, Ucraina şi Republica Moldova, ancorând cele două ţări care au început negocierile de aderare la UE în piaţa unică şi în spaţiul de transport al UE, a declarat, miercuri, comisarul european pentru transporturi Adina Vălean, citată într-un comunicat al Comisiei Europene.

Comisia Europeană a lansat în urmă cu doi ani coridoarele de solidaritate pentru a ameliora căile de transport între UE, Ucraina şi Republica Moldova, ca răspuns la invazia ilegală a Rusiei din Ucraina.

Iniţial concepute pentru a ocoli blocada rusească la Marea Neagră asupra exporturilor de cereale ucrainene, coridoarele de solidaritate au evoluat pentru a acoperi comerţul în toate sectoarele. Acestea permit Ucrainei şi Republicii Moldova să exporte diverse mărfuri spre pieţele mondiale, garantând în acelaşi timp că importuri esenţiale ajung în Ucraina. Pe termen lung, aceste coridoare vor juca un rol esenţial în reconstrucţia Ucrainei şi în integrarea sa deplină în piaţa unică a UE, precizează CE în comunicat.

Până în prezent, coridoarele de solidaritate au facilitat exportul a peste 136 de milioane de tone de mărfuri ucrainene, în special cereale, minereuri şi oţel.

De asemenea, acestea au permis importul a peste 52 de milioane de tone de produse esenţiale, precum carburant, autovehicule, îngrăşăminte, precum şi transportul de ajutor militar şi umanitar.

Coridoarele se întind de-a lungul Dunării, Poloniei, ţărilor baltice şi regiunii adriatice, utilizând căile ferate, rutiere şi navigabile interne, Deşi coridorul ucrainean de la Marea Neagră, instituit în toamna lui 2023, este esenţial, Dunărea şi coridorul polono-baltic rămân de asemenea cruciale pentru importuri, în timp ce Marea Adriatică joacă un rol major în exporturile non-agricole ale Ucrainei, notează executivul UE.

CE şi instituţiile financiare internaţionale au mobilizat peste 2 miliarde de euro pentru aceste coridoare.

În cursul ultimilor doi ani, Comisia a coordonat autorităţile şi comunitatea de transporturi din UE, Ucraina şi Republica Moldova pentru a elimina obstacolele administrative şi de infrastructură şi a ameliora eficacitatea schimburilor. Printre priorităţi se află gestiunea traficului, dezvoltarea de proceduri frontaliere şi investiţiile în infrastructuri şi echipamente logistice. Proiecte majore, precum ameliorarea navigaţiei pe Dunăre şi canalul Sulina în direcţia Mării Negre, au contribuit la tranziţia spre un sistem feroviar european interoperabil, mai precizează CE.

"În urmă cu doi ani, coridoarele de solidaritate au reorganizat rutele logistice de-a lungul Europei de Est pentru a le permite economiilor din Ucraina şi R. Moldova să funcţioneze şi să evite o criză alimentară mondială. Până în prezent, ele au generat 50 de miliarde de euro venituri pentru economia ucraineană. În acelaşi timp, ele întăresc legăturile economice ale Ucrainei cu UE, cu importuri de o valoare de circa 107 de miliarde de euro până în prezent. (...) Coridoarele de solidaritate sunt şi vor rămâne o opţiune sigură pentru comerţul Ucrainei şi Moldovei cu restul lumii", a declarat Adina Vălean, citată în comunicatul CE.AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)