Marine Le Pen, lidera partidului de extremă dreaptă francez Adunarea Naţională (RN, Rassemblement National), a declarat miercuri că este necesară o "ruptură clară" a relaţiilor cu formaţiunea de aceeaşi orientare Alternativa pentru Germania (AfD), transmite Reuters.

Într-un interviu acordat postului de radio Europe 1, ea a acuzat AfD că este debusolată şi amanetată elementelor radicale din interior. "Era urgent să instalăm un cordon sanitar", a apreciat ea, sugerând că extremiştii germani au devenit prea toxici pentru cei francezi înaintea alegerilor europarlamentare din iunie.

"AfD merge dintr-o provocare în alta", a constatat Le Pen. "Acum este momentul să ne distanţăm, este momentul pentru o ruptură clară cu această mişcare".

AfD, care a urcat pe poziţia a doua ca popularitate în Germania, a ajuns în centrul atenţiei printr-o afirmaţie a principalului său candidat, Maximilian Krah. Acesta a declarat unui ziar italian că "nu toţi SS-iştii au fost criminali".

SS (Schutzstaffel) a fost principala forţă paramilitară a partidului nazist al lui Adolf Hitler şi a jucat un rol important în Holocaust.

AfD nu a răspuns imediat unei solicitări a radioteleviziunii germane ZDF de a comenta cuvintele lui Krah consemnate de La Repubblica. Acesta a demisionat însă miercuri din conducerea partidului, a transmis ZDF.

Ruptura dintre RN şi AfD ar putea pune la încercare eforturile extremei drepte de a etala un succes electoral european, apreciază Reuters. RN anunţase încă de marţi că nu va mai sta alături de AfD în Parlamentul European.

Extremiştii germani ar putea fi afectaţi şi pe plan intern, observă agenţia citată. Deja, în ultimele săptămâni, AfD a înregistrat o scădere în sondajele de opinie. Manifestaţii populare de mare amploare au contestat partidul după ce unii lideri ai acestuia au participat la o întâlnire unde s-a discutat despre deportarea din Germania a imigranţilor şi descendenţilor acestora. Au existat şi acuzaţii că printre extremiştii de dreapta se află agenţi ai Rusiei şi Chinei.

Săptămâna trecută, o instanţă germană a decis că serviciile de securitate internă pot menţine supravegherea AfD, ca partid posibil extremist.

Cu toate acestea, sondajele de opinie arată că partidele naţionaliste şi eurosceptice vor obţine un număr record de voturi în alegerile pentru Parlamentul European. Alegătorii urmează să sancţioneze astfel politica tradiţională, care nu a reuşit să îi protejeze de inflaţie, să limiteze imigraţia şi să asigure condiţii de locuit şi asistenţă medicală corespunzătoare.

În prezent, partidele de extremă dreaptă din Parlamentul European sunt împărţite în două grupuri - Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR), cu premierul italian Giorgia Meloni ca lider de facto, şi Identitate şi Democraţie (ID), în frunte cu RN. AGERPRES/(AS - autor: Marius Hosu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)