Atacatorii îmbrăcaţi în negru l-au bătut atât de rău pe Matthias Ecke în timp ce punea afişe electorale la Dresda, încât a avut nevoie de o intervenţie chirurgicală; la Nordhorn, un bărbat a aruncat cu ouă într-un parlamentar, apoi l-a lovit cu pumnul în faţă; la Berlin, un pensionar a lovit un senator în cap cu o sacoşă: sunt doar trei dintre agresiunile pe care le-au suferit în ultima săptămână politicieni din Germania, pe fundalul demarării campaniilor în vederea alegerilor pentru Parlamentul European şi pentru consiliile locale, consemnează vineri agenţia Reuters.

Tensiunile au crescut întotdeauna înaintea alegerilor. Dar ceva s-a schimbat, observă formaţiunile politice şi analiştii. Atacurile soldate cu vătămări fizice s-au înmulţit - 22 astfel de violenţe au vizat politicieni până acum în acest an, comparativ cu 27 în întregul an 2023, a anunţat săptămâna aceasta Oficiul Federal de Poliţie Judiciară.

Atmosfera s-a schimbat la rândul ei, încrâncenată de războaiele verbale de pe reţelele sociale şi de divizările şi retorica politicienilor populişti.

"Observăm o polarizare afectivă - când cei de altă părere devin 'duşmani'", a remarcat Stefan Marschall, politolog la Universitatea din Düsseldorf.

Reuters a discutat cu mai mulţi politicieni care au descris atacurile fizice şi verbale la care au fost supuşi. Unul dintre principalele riscuri, au afirmat cea mai mare parte dintre ei, este ca un asemenea climat ostil să-i sperie pe candidaţi şi, în cele din urmă, să denatureze rezultatul alegerilor.

"Ajungi să simţi că nu eşti dorit aici şi că ar trebui să dispari", a relatat Michael Mueller, candidat din partea social-democraţilor (SPD, de centru-stânga) la alegerile din landul Turingia (est), a cărui locuinţă a fost incendiată de necunoscuţi după ce a organizat un protest împotriva extremismului, în februarie.

"Să renunţ a devenit o opţiune, deşi nu m-aş fi gândit niciodată înainte", a adăugat el.

În general, atacurile verbale şi fizice asupra politicienilor din Germania s-au dublat din 2019, potrivit datelor guvernamentale.

Partidul cel mai expus a reieşit a fi Verzii, partener în coaliţia cancelarului Olaf Scholz. Membrii săi au raportat anul trecut 1.219 de incidente, de şapte ori mai mult decât în 2019.

Al doilea în această privinţă s-a clasat partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD), cu 478 de incidente, apoi SPD al lui Scholz, cu 420.

Membri ai SPD, Verzilor şi altor partide mai apropiate de centrul spectrului politic au dat vina pe retorica AfD pentru deteriorarea generală a stării de spirit şi intensificarea confruntărilor.

"Când sunt politicieni care (spun) oficial 'să-i vânăm' ... cuvintele modelează acţiunile", a notat Niklas Nienass, membru al Parlamentului European din partea Verzilor, o referire la faptul că, într-un discurs din 2017, fostul lider al AfD Alexander Gauland a declarat că partidul său o va "vâna" pe şefa de atunci a guvernului, Angela Merkel.

"Acum, dacă trei oameni strigă la mine că sunt pedofil sau criminal sau 'vom vedea unde ne duce viitorul', ori că suntem cu toţii în faţa unui zid, aproape că a devenit ceva obişnuit", a adăugat Nienass.

AfD a respins acuzaţiile, copreşedinta sa Alice Weidel declarând săptămâna trecută că încercările de a folosi ştirile privind astfel de atacuri pentru a obţine capital politic sunt "josnice şi iresponsabile" şi că politicieni şi membri ai AfD au fost ei înşişi atacaţi frecvent.

Politicienii din rândurile Verzilor au subliniat că multe dintre insultele care le-au fost adresate au în tot mai mare măsură conotaţii naziste.

"Ni se spune: du-te la Buchenwald, de exemplu, sau 'când vom ajunge la putere ne vom ocupa de voi'", a spus Max Reschke, liderul Verzilor din Turingia.

Una dintre cele patru persoane anchetate după atacul de vinerea trecută de la Dresda asupra lui Matthias Ecke, membru al Parlamentului European din partea SPD, deţinea la domiciliu materiale de extremă dreapta, a indicat poliţia.

Acelaşi grup care l-a atacat, rănindu-l la maxilar şi la ochi, a atacat înainte un militant al Verzilor, tot în timp ce punea afişe.

"Mi-a amintit de paramilitarii din anii 1930", a spus Anne-Katrin Haubold, militantă a Verzilor care a asistat la atac, referindu-se la trupele SS.

Unii au spus că evită să anunţe din timp evenimentele de campanie şi că nu-şi mai afişează simbolurile pe vehicule pentru a nu fi vizaţi.

"Nu este bine, pentru că membrii partidului nostru se simt în nesiguranţă dacă le spunem că acum avem nevoie de protecţia poliţiei pentru a face mitinguri politice", a declarat europarlamentarul german Michael Bloss (Verzi).

Ministrul de interne Nancy Faeser a afirmat săptămâna aceasta că vrea să înăsprească pedepsele legale pentru atacuri asupra politicienilor şi activiştilor şi să crească protecţia poliţienească pentru cei aflaţi în campanie.

Dar poliţia se luptă deja să facă faţă volumului de muncă actual, potrivit liderului celui mai mare sindicat al poliţiei din Germania, Jochen Kopelke.

Politicieni în campanie în estul Germaniei au spus că îşi iau propriile măsuri de precauţie şi organizează workshopuri de securitate.

"Spunem că trebuie să avem cel puţin trei oameni la standuri", a explicat Luis Schaefer, lider al Verzilor din Gera (est). "Şi dacă vedeţi pe cineva rupând afişe, atunci nu vă puneţi în pericol încercând să le salvaţi", a avertizat el. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)