În Lituania va avea loc duminică primul tur al alegerilor prezidenţiale, la care au drept de vot circa 2,5 milioane din cei 2,8 cetăţeni; AFP remarcă într-un comentariu difuzat joi că subiectele cele mai importante din campania electorală au fost legate de apărare, în contextul eforturilor de întărire a securităţii în faţa Rusiei.

Mulţi lituanieni se tem că ţara lor ar putea fi următoarea ţintă a agresiunii Moscovei, dacă forţele ruse înving în războiul din Ucraina. Directorul Centrului de Studii Est-Europene, Linas Kojala, rezumă situaţia arătând că "înţelegerea ameninţării ruse în Lituania este unanimă şi incontestabilă, iar principalii candidaţi sunt de acord în această privinţă".

Sondajele îl creditează cu un avans confortabil faţă de ceilalţi şapte candidaţi pe preşedintele în exerciţiu, fostul bancher Gitanas Nauseda, în vârstă de 59 de ani, aflat la sfârşit de mandat. În cursă s-au mai înscris şefa guvernului, Ingrida Simonyte (49 de ani), şi un avocat cunoscut, Ignas Vegele (48 de ani).

Turul al doilea al alegerilor va avea loc la sfârşitul lui mai, iar observatorii anticipează o victorie a lui Nauseda, care ar urma să obţină 35% din voturi în primul tur conform celui mai recent sondaj, faţă de 12% din voturi pentru Vegele şi 10% pentru Simonyte.

Şeful statului reprezintă Lituania la summiturile UE şi NATO şi decide alături de guvern politica externă a ţării, având obligaţia de a consulta guvernul şi parlamentul pentru numirile în cele mai importante funcţii oficiale.

Poziţiile principalilor trei candidaţi, similare în privinţa Rusiei, sunt diferite în legătură cu relaţiile cu China, tensionate în ultimii ani de problema Taiwanului.

Vegele, care s-a remarcat contestând vaccinarea obligatorie în timpul pandemiei de COVID-19, se prezintă ca o alternativă la politicienii clasici şi promite o guvernare mai transparentă.

Simonyte este conservatoare din punct de vedere fiscal şi are opinii liberale în domeniul social, susţinând în special parteneriatele homosexuale, controversate încă în rândul lituanienilor majoritar catolici. Ea candidează a doua oară, după ce a pierdut în faţa lui Nauseda turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 2019.

Potrivit analistului Ramunas Vilisauskas de la Universitatea din Vilnius, "doamna Simonyte este susţinută de alegătorii partidului conservator şi de liberali, în timp ce domnul Nauseda este un candidat de stânga în privinţa politicii economice şi sociale. În ceea ce îl priveşte pe Vegele, el va primi sprijinul celor care doresc pur şi simplu schimbarea".

Lituania, fostă republică sovietică, în prezent membră a NATO şi a Uniunii Europene, este cunoscută ca una din principalele donatoare pentru Ucraina şi pentru cheltuielile ridicate cu apărarea, de 2,75% din produsul intern brut. În săptămânile următoare, guvernul va prezenta propuneri de majorare a bugetului apărării până la 3% din PIB.

Fondurile respective vor fi utilizate în special pentru achiziţia de tancuri şi de sisteme de apărare antiaeriană, precum şi pentru primirea pe teritoriul lituanian a unei brigăzi din forţele armate germane; Berlinul intenţionează să disloce în Lituania circa 5000 de militari până în 2027.

Niciunul din cei trei candidaţi menţionaţi nu pare să conteste proiectele respective, însă Vegele a promis că dacă va fi ales va cere auditarea apărării pentru a gestiona eficient partea financiară.

Dezbaterile de politică externă, în special privind relaţiile cu China, au fost declanşate de multe ori de disensiunile între preşedinte şi conservatorii conduşi de rivala acestuia, Simonyte.

În 2021, Lituania a permis deschiderea unei ambasade taiwaneze de facto la Vilnius sub numele de ţară, Taiwan, în loc de cel al capitalei Taipei acceptat în practica diplomatică pentru a nu deranja Beijingul, iar relaţiile bilaterale chino-lituaniene au devenit mai tensionate. Au urmat controverse pe plan intern, unii politicieni lituanieni cerând remedierea legăturilor cu China în interesul economiei Lituaniei.

"Reacţia Chinei la deschiderea oficiului (diplomatic taiwanez - n. red.) a fost mai dură decât se anticipa, ceea ce a declanşat dezbaterea", arată Kojala, adăugând că unele companii lituaniene au avut de suferit.

În campania electorală, Nauseda a declarat că consideră necesară schimbarea denumirii reprezentanţei diplomatice respective, însă Simonyte s-a opus ideii. Vegele a fost de partea preşedintelui, apreciind că decizia de a accepta numele de Taiwan a fost "nesocotită". AGERPRES/(AS - autor: Marius Hosu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)