Alegătorii din Macedonia de Nord sunt chemaţi miercuri la urne pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale şi alegeri legislative care ar putea avea un impact crucial asupra speranţelor acestui stat balcanic sărac de a deveni membru al Uniunii Europene, notează AFP.

O revenire la putere a opoziţiei de dreapta, indicată de sondaje, ar reactiva în special tensiunile cu ţările vecine Grecia şi Bulgaria, aceasta din urmă ţară punând condiţii pentru a susţine avansarea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la UE.

Partidul naţionalist de dreapta VMRO-DPMNE (Organizaţia revoluţionară internă macedoneană - Partidul Democrat pentru unitatea naţională macedoneană), a cărui candidată Gordana Siljanovska-Davkova a obţinut cel mai mare punctaj în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 24 aprilie, se află pe o traiectorie favorabilă pentru turul doi şi pentru alegerile legislative care au loc simultan miercuri.

Liderul partidului, Hristijan Mickoski, a refuzat să recunoască noul nume al ţării, Macedonia de Nord, stabilit în conformitate cu un acord istoric semnat în 2018 cu Grecia pentru a pune capăt unei dispute de lungă durată între Skopje şi Atena. El a promis de asemenea că va da dovadă de fermitate în impasul dintre ţara sa şi Bulgaria, care în ultimii doi ani a blocat negocierile pentru aderarea Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană.

După ce a preluat conducerea VMRO-DPMNE, în 2017, Mickoski a reconstruit partidul zdruncinat după fuga fostului său lider şi fost prim-ministru Nikola Gruevski, acuzat de corupţie şi care şi-a găsit azil în Ungaria condusă de Viktor Orban.

Mickoski a mai promis că va acorda prioritate economiei şi va crea zeci de mii de locuri de muncă, mesaj la care sunt sensibili mulţi alegători din această ţară săracă, afectată de o inflaţie galopantă.

În ultimele două decenii, Macedonia de Nord a pierdut aproximativ 10% din populaţie din cauza emigrării în masă, tinerii având puţine perspective de viitor acasă.

Tensiuni etnice

"VMRO-DPMNE dispune de un mare avantaj şi are posibilitatea de a obţine o mobilizare şi mai amplă a alegătorilor", a apreciat analistul politic Xhelal Neziri.

În timpul campaniei, Mickoski a recurs la o retorică tot mai încinsă împotriva DUI, principalul partid albanez al ţării, ceea ce a stârnit temeri că remarcile sale incendiare ar putea submina relaţiile interetnice fragile din ţară.

Albanezii reprezintă mai mult de un sfert din populaţia de 1,8 milioane a Macedoniei de Nord, iar liderul DUI Ali Ahmeti a condus în 2001 o scurtă rebeliune armată pentru a obţine mai multe drepturi pentru albanezi.

De la declararea independenţei, în 1991, guvernele succesive ale fostei republici iugoslave au respectat o regulă nescrisă conform căreia un partid albanez trebuie să fie inclus într-o coaliţie de guvernare. DUI, împreună cu o coaliţie de formaţiuni minoritare, ar putea atrage cel mai mare număr de voturi ale etnicilor albanezi - deşi Mickoski i-a calificat pe liderii acestuia drept "hoţi".

Deblocarea negocierilor cu UE

Social-democraţii, de centru-stânga, aflaţi la guvernare (SDSM) au avertizat că rezultatul alegerilor va fi decisiv pentru viitorul european al Macedoniei de Nord şi s-au străduit să recâştige controlul după înfrângerea lor în primul tur al alegerilor prezidenţiale.

"Aceste alegeri vor determina practic viitorul Macedoniei, dacă ne îndreptăm către o societate progresistă, către UE, sau dacă ne întoarcem la o epocă apusă în care am experimentat izolarea şi conflictele etnice", a declarat fostul prim-ministru şi lider al SDSM Dimitar Kovacevski.

SDSM îşi bazează viitorul politic pe promisiunea că liderii săi sunt capabili să deblocheze negocierile în vederea aderării la UE şi să reglementeze disputa cu Bulgaria.

Sofia a refuzat să sprijine deschiderea negocierilor de aderare între Skopje şi UE până când Macedonia de Nord nu recunoaşte în Constituţie mica sa minoritate bulgară. Social-democraţii au încercat să introducă amendamente la legea fundamentală, dar nu au reuşit să strângă numărul necesar de voturi.

Dincolo de disputele politice şi tensiunile etnice, mulţi alegători speră la un viitor mai prosper.

"Sper că guvernul se va preocupa serios de îmbunătăţirea nivelului de trai", a declarat pentru AFP Ivana Trajcev, în vârstă de 42 de ani. Următorii lideri ai ţării trebuie să "creeze condiţiile pentru ca tinerii să aibă şanse egale şi mai mari de a progresa", subliniază ea. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)