Avocaţii au expus joi două puncte de vedere total diferite în cadrul argumentelor aduse în faţa Curţii Supreme a SUA în ce priveşte imunitatea prezidenţială de care Donald Trump susţine că se bucură faţă de urmărirea penală, relatează AFP şi Reuters.

Avocatul lui Trump, D. John Sauer, a prezentat o imagine terifiantă a preşedinţilor care se confruntă "de facto cu şantaj şi extorcare din partea rivalilor lor politici", în timp ce Michael Dreeben, reprezentând Departamentul Justiţiei din SUA, a susţinut că "imunitatea absolută" cerută de Trump "i-ar imuniza pe foştii preşedinţi faţă de răspunderea penală pentru luare de mită, trădare, instigare la răzvrătire, crimă şi, în cazul de faţă, complot pentru fraudarea alegerilor şi perpetuarea la putere".

Curtea Supremă a SUA, care a decis pe 28 februarie să examineze chestiunea imunităţii, a amânat deja cu câteva luni procesul federal care îl aşteaptă pe fostul preşedinte republican pentru tentativă de a anula în mod ilegal rezultatul alegerilor din 2020, câştigate de rivalul său democrat Joe Biden.

Instanţe inferioare din SUA au respins solicitarea lui Trump de a i se asigura imunitate prezidenţială faţă de patru capete de acuzare legate de eforturile sale de a anula pierderea alegerilor din 2020. Patru ani mai târziu, pe 5 noiembrie a.c., Trump speră să-şi ia revanşa faţă de Biden.

Fostul preşedinte, judecat din 15 aprilie la New York în legătură cu plăţi suspecte către o actriţă de filme pentru adulţi în timpul campaniei pentru alegerile prezidenţiale din 2016, a subliniat că imunitatea penală este indispensabilă pentru exercitarea funcţiei supreme în stat.

Judecătoarea liberală Ketanji Brown Jackson a remarcat joi preocupările contradictorii legate de asigurarea imunităţii preşedinţilor. În lipsa ei, preşedinţii s-ar putea afla sub spectrul unor potenţiale anchete, ceea ce, într-o oarecare măsură, le-ar putea reduce capacitatea de a "face ceea ce vor în funcţie", a notat Jackson.

În acelaşi timp însă, având asigurată imunitatea, "cea mai puternică persoană din lume, cu cea mai mare autoritate, îşi poate exercita funcţia ştiind că nu va exista nicio pedeapsă potenţială pentru comiterea de infracţiuni". "Încerc să înţeleg care ar fi mijlocul de a descuraja transformarea Biroului Oval în sediul activităţilor infracţionale din această ţară", a declarat judecătoarea.

La rândul său, avocatul lui Trump a invocat scenarii ipotetice în care foşti preşedinţi ai SUA ar fi puşi sub acuzare pentru acţiuni oficiale întreprinse în funcţie.

Astfel, a întrebat Sauer, George W. Bush ar putea fi urmărit penal pentru obstrucţionarea unei proceduri oficiale, pentru că ar fi minţit Congresul pentru a justifica războiul din Irak? Sau Barack Obama ar putea fi acuzat de crimă pentru uciderea cetăţenilor americani în străinătate cu lovituri cu dronă, sau Biden ar putea fi acuzat că a atras în mod ilegal imigranţi să intre clandestin în SUA, pe baza politicilor sale privind frontierele?

"Răspunsul la toate aceste întrebări este nu", a precizat Sauer.

"Dacă un preşedinte poate fi acuzat, judecat şi întemniţat pentru cele mai controversate decizii ale sale de îndată ce îşi părăseşte funcţia, respectiva ameninţare va perturba luarea deciziilor de către şeful statului, tocmai atunci când este cea mai necesară o acţiune îndrăzneaţă şi lipsită de teamă", a insistat avocatul lui Trump.

Michael Dreeben a căutat să minimizeze aceste preocupări.

"Nu susţinem un regim care credem că i-ar expune pe foştii preşedinţi la urmărire penală cu rea-credinţă, din motive politice, fără dovezi adecvate. O urmărire penală influenţată politic ar încălca Constituţia", a asigurat acesta.

Decizia celor nouă judecători ai celei mai înalte instanţe a SUA este aşteptată cel mai târziu la începutul lui iulie. Aceştia ar putea decide retrimiterea dosarului la o instanţă inferioară pentru a stabili ce fapte sunt susceptibile să nu declanşeze urmăriri, ceea ce ar antrena inevitabil noi amânări ale procesului legat de alegerile din 2020, prevăzut iniţial pentru luna martie.

"În cazul în care Curtea Supremă îi lasă deschisă lui Trump cea mai mică portiţă, cred că este sigur că nu vom avea un proces înainte de alegeri", a declarat pentru AFP Steven Schwinn, profesor de drept constituţional la Universitatea din Illinois.

"Există o portiţă, dar este îngustă şi se închide. Judecătorii trebuie să acţioneze rapid, caz în care există şanse ca procesul să înceapă la toamnă, la sfârşitul lui august sau începutul lui septembrie", a afirmat la rândul său fostul procuror federal Randall Eliason, profesor de drept penal la Universitatea George Washington.

"Curtea trebuie să ţină cont de faptul că este vorba de un dosar unic. Nu a mai existat până acum o situaţie ca un acuzat să aibă, potenţial, posibilitatea de a anula propria sa inculpare, în cazul în care câştigă alegerile. Iar atunci procesul nu ar mai avea loc", a menţionat Eliason.

Dacă va fi ales din nou, Donald Trump ar putea, după învestire, în ianuarie 2025, să ordone încetarea urmăririlor federale împotriva sa, mai notează AFP. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)