Prim-ministrul francez Gabriel Attal a adus, miercuri, un omagiu victimelor genocidului armean şi a reiterat sprijinul Franţei pentru Armenia, după războiul din enclava Karabah, unde Azerbaidjanul şi-a reimpus controlul şi unde până la sfârşitul anului trecut trăia o populaţie majoritar armeană, informează AFP.

"Ne amintim pentru că Armenia s-a ridicat. (...) Armenia a supravieţuit tragediilor, lacrimilor, armelor. Însă Armenia nu şi-a plecat niciodată capul. Ea nu a renunţat niciodată. Ea nu s-a renegat niciodată. Ea nu a acceptat niciodată să abdice de la valorile sale. Ea se ridică mereu şi îşi ţine destinul în mâinile sale", a declarat prim-ministrul francez lângă monumentul de comemorare a genocidului armean, în Piaţa Canada din Paris.

Până la 1,5 milioane de armeni au căzut în 1915-1916 victime ale masacrelor Imperiului Otoman, recunoscute drept genocid de numeroşi istorici şi de circa 30 de state, printre care Franţa, dar nu şi Turcia.

Un cuplu de supravieţuitori ai acestui genocid, deveniţi membri ai Rezistenţei franceze, a fost onorat recent în Franţa: Missak şi Melinee Manouchian, apatrizi şi comunişti, au intrat pe 21 februarie în Pantheonul francez, templu parizian al marilor personalităţi ale naţiunii franceze, alături de alţi 23 de membri străini ai Rezistenţei, împuşcaţi împreună cu Missak în 1944.

Evocând recentul conflict armeano-azer, Gabriel Attal a reiterat că Franţa este "alături de Armenia în lupta ei pentru pace, pentru respectarea frontierelor sale, a integrităţii sale teritoriale. Pentru ca toţi cei care doresc să se poată întoarce la căminele lor în siguranţă". El a denunţat "exilul forţat" al armenilor din această regiune.

Diferende teritoriale au loc în mod regulat între Armenia şi Azerbaidjan, două foste republici sovietice care s-au înfruntat în două războaie, unul la începutul anilor 1990 şi altul în 2020, pentru control asupra Karabah, teritoriu azer populat în majoritate de armeni şi în final recucerit în septembrie 2023 de Baku.

Prim-ministrul francez a spus de asemenea că el "va susţine toate iniţiativele, în special pe cele transparente, care vor fi luate" în favoarea eliberării "ostaticilor" armeni, după cum au cerut reprezentanţii Consiliului de Coordonare a Organizaţiilor Armene din Franţa (CCAF).

La rândul său, preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a exprimat, pe reţeaua socială X, dorinţa "de a păstra vie memoria victimelor masacrelor, deportărilor şi persecuţiilor". "Să nu uităm. Francezii şi armenii sunt legaţi pentru totdeauna", a adăugat preşedintele francez.

Preşedintele azer Ilham Aliev a dat asigurări marţi că un acord de pace cu Armenia este "mai aproape ca oricând", în condiţiile în care cele două state au început să-şi delimiteze frontiera comună. AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)