Sute de mii de oameni au protestat duminică în marile oraşe din Columbia împotriva guvernului şi a preşedintelui Gustavo Petro - un val de demonstraţii fără precedent de la alegerile prezidenţiale din 2022, remarcă AFP.

Sloganul "Petro, afară!" a adunat opoziţia de dreapta, forţele de centru, foşti aliaţi liberali, mai multe organizaţii profesionale şi cetăţeni neafiliaţi.

Petro a ajuns la putere în august 2022, fiind primul preşedinte de stânga într-o ţară condusă tradiţional de elite conservatoare, însă popularitatea sa atins în prezent un minim: el este dezaprobat de 60% din columbieni, potrivit institutului de sondare a opiniei publice Invamer.

Conform cifrelor comunicate de primăriile din Cali, Bogota, Baranquilla, Cartagena şi Medellin, la proteste au participat aproape o jumătate de milion de oameni. Federico Gutierrez, primarul din Medellin, al doilea oraş ca mărime din Columbia, a publicat pe reţeaua X fotografii şi a comentat că prezenţa la manifestaţii - 350.000 de demonstranţi potrivit mediatorului public al metropolei din nord-vest - a fost "istorică" şi "impresionantă".

Petro a estimat numărul manifestanţilor din întreaga ţară la circa 250.000 şi a recunoscut că protestele au fost "puternice" la Medellin, Bogota şi Bucaramanga, însă "slabe" în restul ţării. El a scris pe X că "obiectivul principal al marşurilor este să se strige 'Petro afară!' şi să fie răsturnat guvernul schimbării. Acest proces a început deja şi este vorba de o lovitură de stat nonviolentă pentru răsturnarea deciziei populare din 2022 în favoarea schimbării".

AFP menţionează participarea la demonstraţii a angajaţilor din domeniul sanitar. Proiectul de reformă al preşedintelui, blocat în Congres la începutul lunii şi ulterior abandonat definitiv, prevedea eliminarea din acest sector a unora din actorii privaţi. Guvernul a intervenit totuşi împotriva unor intermediari între stat şi spitale, pentru a le controla bugetele, ceea ce a provocat nemulţumiri în mediul medical.

Columbienii sunt însă preocupaţi şi de reforma pensiilor şi de subiectul revizuirii Constituţiei, readus periodic în discuţie de Petro. Insecuritatea şi criza energetică sunt alte motive de îngrijorare.

La manifestaţii s-au putut vedea numeroase pancarte cu texte care îi cereau preşedintelui să respecte Constituţia, după ce acesta a lăsat deschisă posibilitatea convocării unei Adunări Constituante. Opoziţia consideră că un astfel de demers ar fi o lovitură de stat sau o încercare a lui Petro de a rămâne la putere şi după 2026, când îi expiră mandatul. AGERPRES/(AS - autor: Marius Hosu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)