Mai mult de jumătate de miliard de călători au vizitat spaţiul Schengen în 2023, atingându-se 92% din nivelurile anterioare pandemiei, din 2019, ceea ce a contribuit în mod semnificativ la economia Uniunii Europene, indică raportul anual privind starea spaţiului Schengen publicat marţi de Comisia Europeană.

Raportul din 2024 privind starea spaţiului Schengen prezintă realizările, provocările şi evoluţiile din spaţiul Schengen în decursul ultimului ciclu 2023-2024.

Potrivit acestuia, în 2023 spaţiul Schengen a rămas solid şi este în continuare cea mai vizitată destinaţie din lume, turismul contribuind cu aproape 10% din PIB-ul Uniunii şi oferind locuri de muncă pentru aproximativ 22,6 milioane de persoane.

Raportul arată de asemenea că normele Schengen sunt bine aplicate, deşi există unele lacune în materie de implementare, de exemplu un cadru legislativ consolidat, fiind necesare eforturi pentru punerea în aplicare a noilor măsuri, inclusiv a cooperării poliţieneşti, pentru a elimina treptat controalele de lungă durată la frontierele interne, precum şi un cadru de guvernanţă Schengen integrat, pentru care Comisia va continua să lucreze în vederea unei analize mai complete a datelor, în strânsă cooperare cu agenţiile UE şi cu statele membre.

Au fost luate măsuri istorice pentru completarea spaţiului Schengen cu Bulgaria şi cu România, începând cu eliminarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime de la 31 martie 2024, aminteşte raportul. Pentru eliminarea controalelor la frontierele interne terestre cu Bulgaria şi cu România este necesară o decizie suplimentară a Consiliului.

Consiliul Schengen programat să se desfăşoare pe 13-14 iunie urmează să dezbată acest raport şi să adopte propunerea de recomandare a Comisiei.

Spaţiul Schengen a devenit cel mai mare spaţiu de liberă circulaţie din lume. Garantând călătorii fără probleme şi în condiţii de siguranţă pentru o populaţie de aproape 450 de milioane de persoane, spaţiul Schengen este esenţial pentru competitivitatea Uniunii Europene. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Tudor Martalogu, editor online: Simona Aruştei)