Interacţiunea dintre evoluţiile geopolitice, evenimentele interne şi realităţile economice din Europa şi nu numai a fost în centrul discuţiilor la Forumul Economic Delphi din Grecia din acest an, care se încheie sâmbătă. Vorbitorii au subliniat legăturile complicate dintre ţări şi dintre domeniile de interes.

"SUA nu sunt perfecte, au făcut greşeli", a recunoscut Robert Kagan, din partea Brookings Institution, subliniind responsabilitatea Americii în ceea ce priveşte rolul său în afacerile globale. El a susţinut că Rusia caută să îşi impună viziunea asupra Occidentului, dar nu are puterea de a o realiza pe deplin, menţionând că "structura de bază a sistemului internaţional rămâne intactă", conform site-ului forumului.

În timpul unei discuţii cu Alexis Papahelas, editor executiv la Kathimerini, Kagan a aprofundat implicaţiile potenţiale ale unei realegeri a lui Donald Trump pentru SUA şi pentru lume, oferind o analiză cuprinzătoare a ceea ce a numit fenomenul Trump.

Generalul David Petraeus, preşedinte al KKR Global Institute, a afirmat că ambiţiile Rusiei se extind dincolo de Ucraina, sugerând că Republica Moldova şi Lituania ar putea fi următoarele vizate. El a susţinut că preşedintele rus, Vladimir Putin, are ca scop reasamblarea Imperiului Rus, subliniind în acelaşi timp rolul critic al asistenţei americane în modelarea viitorului Ucrainei.

Vorbind despre relaţia NATO cu Turcia, generalul Petraeus a recunoscut complexitatea acesteia şi a remarcat importanţa răbdării în gestionarea situaţiei pentru a evita orice escaladare.

Jose Manuel Barroso, fost preşedinte al Comisiei Europene, s-a referit la viitoarele alegeri europene, subliniind necesitatea ''de a naviga cu succes în apele politice complicate'' şi importanţa de a asculta oamenii, pentru a reduce decalajul dintre Bruxelles şi cetăţenii UE. El şi-a împărtăşit îngrijorarea cu privire la creşterea puterii extremei drepte, explicând necesitatea de a menţine securitatea frontierelor şi de a păstra în acelaşi timp uşile Europei deschise.

Vicepreşedintele Comisiei Europene pentru promovarea modului nostru de viaţă european, Margaritis Schinas, a susţinut că noua politică a UE în materie de migraţie reprezintă cel mai european acord de până acum, atingând un echilibru fin între solidaritate şi responsabilitate. Acesta şi-a împărtăşit speranţa că, în noul Parlament European, cele trei grupuri parlamentare majore vor păstra majoritatea necesară fără a ceda în faţa forţelor extreme. Schinas a sugerat, de asemenea, că o potenţială realegere a lui Donald Trump în SUA ar acţiona ca un catalizator pentru o mai mare integrare europeană, subliniind nevoia de "mai multă Europă" ca răspuns la evoluţiile globale.

Predictibilitatea este foarte dificilă în zilele noastre, a apreciat şeful diplomaţiei ţării gazdă, Giorgos Gerapetritis, care s-a declarat convins că pregătirea este cerinţa majoră pentru politica externă. Vorbind despre relaţia dintre Grecia şi Turcia, el a explicat că "Grecia nu este naivă. Nu credem că vom rezolva problemele cu Turcia într-o zi. Dar încercăm să dezvoltăm o relaţie mai bună". Este esenţial să se calmeze tensiunile dintre Grecia şi Turcia, astfel încât acestea să nu degenereze în crize, a precizat el.

În opinia fostului prim-ministru al Suediei Stefan Lofven, cel mai bun mod de a asigura o viaţă bună pentru cetăţeni este prin colaborare. ''Trebuie să începem să ne gândim că, dacă vecinul meu se simte în siguranţă, mă simt şi eu în siguranţă", a îndemnat el.

Stefanos Kasselakis, preşedintele SYRIZA-Alianţa Progresistă, şi-a exprimat optimismul pentru viitoarele euroalegeri, subliniind importanţa a doi parametri-cheie pentru creşterea reală: prevalenţa statului de drept şi reglementarea pieţelor deschise. În ceea ce priveşte afacerile internaţionale, Kasselakis a subliniat importanţa acordării de sprijin Ucrainei în faţa acţiunilor opresive ale Rusiei şi necesitatea unor eforturi mai ample pentru a ajuta Ucraina în momentele de nevoie, menţionând că Grecia este mai bine poziţionată pentru a oferi ajutor umanitar decât sprijin militar în comparaţie cu marile puteri.

În ce-l priveşte, Yannis Stournaras, guvernatorul Băncii Greciei, a subliniat importanţa unei economii europene puternice şi a utilizării eficiente a fondurilor de redresare post-pandemică, în special în abordarea schimbărilor climatice. Stournaras a identificat întârzierile din justiţie, ineficienţa sectorului public şi lipsa de competenţe profesionale ca fiind provocări permanente.

Fostul prim-ministru al Republicii Elene George Papandreou a subliniat necesitatea unei acţiuni colective şi limitele abordărilor unilaterale. El a respins noţiunea de izolaţionism, declarând: "Nu puteţi prelua controlul de unul singur, ci împreună. America nu va redeveni măreaţă de una singură. Ideea că 'noi suntem cei puternici, daţi afară imigranţii' nu va funcţiona".

Regatul Unit susţine constant extinderea UE în ciuda Brexitului, a afirmat Sir Stuart Lord Peach, mareşal-şef al forţelor aeriene şi trimis special al prim-ministrului britanic pentru Balcanii de Vest, care a subliniat că "trebuie să fim uniţi".

Însă ministrul afacerilor externe al Muntenegrului, Filip Ivanovic, a împărtăşit informaţii despre cei 12 ani de negocieri cu UE, cea mai lungă perioadă de până acum. "Ambiţia este de a încheia negocierile în următorii trei ani", a declarat acesta, considerând că este un obiectiv realist.

La rândul său, Natalie Tocci, director la Instituto Affari Internazionali din Italia, a subliniat urgenţa extinderii după invazia rusă din Ucraina. Ea a sugerat că UE este pregătită pentru extindere, remarcând semnalele din partea viitoarei Comisii Europene care indică o politică de aderare dominantă.

Problema veto-ului în contextul extinderii UE a fost abordată de secretarul general al Forumului strategic de la Bled, slovenul Peter Grk. "În timp ce UE trece prin schimbări constante, nu trebuie să permitem ca acest lucru să servească drept pretext pentru a evita extinderea", a remarcat el, subliniind că trebuie menţinută presiunea asupra ţărilor din Balcanii de Vest pentru a îndeplini criteriile de aderare.

Rodica Crudu, secretar de stat pentru integrare europeană în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, a subliniat că majoritatea moldovenilor susţin calea europeană şi consideră costul reformelor ca fiind o investiţie pentru un viitor mai bun, în timp ce Besart Kadia, ministru adjunct pentru Europa şi afaceri externe al Albaniei, şi-a împărtăşit convingerea că Albania este pregătită să adopte reformele necesare şi a prezentat calendarul Albaniei până în 2030.

Prezentă la eveniment, Claudia Nicolae, directorul Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES şi membră în board-ul Alianţei Europene a Agenţiilor de Presă (EANA), vorbeşte sâmbătă despre fenomenul dezinformării şi manipulării în spaţiul online, în cadrul panelului ''Combaterea dezinformării într-o lume multipolară - strategii, instrumente şi provocări''. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)