Republica Moldova reiterează necesitatea retragerii trupelor şi muniţiilor Federaţiei Ruse din Transnistria şi contează pe sprijinul partenerilor din comunitatea internaţională pentru grăbirea acestui proces, aşa cum s-a stabilit, de fapt, la Summitul OSCE de la Istanbul din 1999, relatează IPN şi Deschide.md.

Declaraţii în acest sens au fost făcute vineri de ministrul moldovean de externe Mihai Popşoi, care este şi vicepremier, într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele în exerciţiu al OSCE, ministrul afacerilor externe, europene şi comerţului al Maltei, Ian Borg.

Mihai Popşoi a subliniat că Republica Moldova rămâne angajată în soluţionarea paşnică a conflictului, aceasta fiind singura opţiune posibilă, după discuţiile purtate cu preşedintele OSCE, care se află vineri într-o vizită la Chişinău.

Autorităţile moldovene sunt recunoscătoare misiunii OSCE pentru efortul de facilitare a dialogului şi pentru sprijinul constant în acest proces, a spus Popşoi, apreciind totodată sprijinul Maltei în parcursul de integrare europeană a Republicii Moldova.

La rândul său, ministrul afacerilor externe maltez, Ian Borg, a spus că Malta se angajează să consolideze eforturile OSCE în prevenirea escaladării tensiunilor şi restabilirea stabilităţii în întreaga lume.

Preşedinţia Maltei a OSCE sprijină o soluţie paşnică, complexă şi de durată a conflictului transnistrean în toate aspectele sale, în baza suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova în frontierele sale recunoscute la nivel internaţional cu statut special pentru Transnistria, a subliniat Ian Borg.

OSCE se va axa pe identificarea paşilor concreţi pentru a consolida încrederea şi dialogul constructiv între părţi pentru ca procesul de soluţionare a conflictului să avanseze pe toate nivelurile. Este important ca toate canalele de comunicare să rămână deschise. Chiar dacă formatul de negocieri în problema transnistreană '5+2' (R. Moldova, Transnistria, Ucraina, Rusia şi OSCE, plus UE şi SUA, ca observatori) este pus pe pauză, e bine să fie promovat formatul '1+1' (Chişinău şi Tiraspol, plus celelalte părţi în calitate de observatori), a subliniat preşedintele în exerciţiu al OSCE.

Scopul vizitei sale în Republica Moldova este de a înţelege mai bine problemele cu care se confruntă autorităţile de la Chişinău, astfel încât preşedinţia Maltei a OSCE să poată oferi sprijin în continuare pentru depăşirea provocărilor, potrivit acestuia.

În acelaşi timp, vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a declarat joi seara că guvernul de la Chişinău îşi propune să integreze economic regiunea transnistreană în cadrul Republicii Moldova până în 2030, notează Deschide.md.

"Un guvern îşi pune sarcini, nu pronosticuri. Şi sarcinile pe care ni le punem noi sunt ca, cel puţin până în 2030, cu regiunea transnistreană să fie încheiat dacă nu procesul politic de reglementare, cel puţin la nivel economic regiunea să fie practic integrată într-un spaţiu vamal, fiscal, monetar cu malul drept. Asta înseamnă mai mult de jumătate din procesul propriu-zis de integrare, pentru că orice proces de reintegrare are mai multe componente, inclusiv componenta economică, care este de bază", a subliniat Serebrian.

Vicepremierul pentru Reintegrare a dat exemplul reunificării celor două Germanii, în cazul cărora primul pas a fost cel economic, nu pasul politic.

"S-a introdus marca germană pe teritoriul Republicii Democrate Germane (RDG), s-a creat un spaţiu vamal comun, s-au pornit mecanismele de integrare economică. Deci asta a precedat, de fapt, mecanismul de reintegrare politică şi în cazul nostru avem aceeaşi idee", a explicat oficialul moldovean.

Potrivit lui, există opţiuni şi păreri diferite legate de viteza cu care Chişinăul trebuie să înainteze, pentru că şi aceşti paşi trebuie pregătiţi foarte bine şi meticulos ca să nu fie contraproductivi. În orice caz, autorităţile R. Moldova se vor consulta în permanenţă cu partenerii externi cu privire la acţiunile pe care le vor întreprinde în vederea reintegrării economice a regiunii transnistrene.

Totodată, responsabilul moldovean a declarat că, în pofida presiunilor Tiraspolului, tot mai mulţi elevi din regiunea transnistreană vor să studieze în limba română. Astfel, în ultimii ani a crescut constant numărul copiilor care îşi fac studiile la cele opt şcoli cu predare în limba română din Transnistria.

Mai mult, potrivit lui, există un interes tot mai mare de a învăţa limba română şi în rândul adulţilor din Transnistria, conform Deschide.md.

"Sunt în jur de 2.000 de elevi, numărul lor este mai mic decât a fost acum 20 de ani, atunci când au apărut problemele cu şcolile din regiune. Totuşi, în pofida declinului demografic şi reducerii generale a numărului de elevi în şcolile din stânga Nistrului, în aceste şcoli se observă în ultimii ani o creştere constantă a numărului de elevi. Asta, iarăşi, în pofida faptului că aceste şcoli nu au spaţiile necesare pentru studii", a notat Serebrian.

În opinia sa, acest fenomen poate fi explicat prin dorinţa tinerilor de a avea o diplomă de bacalaureat recunoscută la nivel internaţional, precum şi prin faptul că la cele opt şcoli cu predare în limba română sunt oferite studii de calitate.

"E surprinzător şi îmbucurător faptul că mulţi copii vorbitori de limbă rusă vin la aceste şcoli. Chiar dacă poate nu stăpânesc româna suficient de bine sau unii chiar deloc în clasele începătoare, am încurajat întotdeauna directorii să ia aceşti copii, pentru că integrarea lor în societatea moldovenească se va face anume pe această cale. Ţin să menţionez că este un interes foarte mare în regiune pentru studierea limbii române, nu doar printre elevi, dar şi printre maturi. Am discutat acest lucru recent şi la Bucureşti despre cum găsim soluţii logistice pentru ca cei care vor să înveţe limba română în regiunea transnistreană să o poată face", a declarat vicepremierul pentru Reintegrare.

Oleg Serebrian a ţinut să menţioneze că autorităţile separatiste pun presiuni pe cele opt şcoli cu predare în limba română, cele mai recente măsuri represive fiind luate după adoptarea de către guvernarea de la Chişinău a noului Cod Vamal.

"Tiraspolul a recurs la o serie de contra-măsuri, printre care ridicarea tarifelor pentru şcolile cu predare în limba română care se află în regiunea transnistreană la nivelul tarifelor aplicate de Chişinău. Deci acele tarife preferenţiale pe care le ofera Tiraspolul şcolilor respective au fost anulate, întrucât Tiraspolul consideră că R. Moldova a ieşit dintr-o serie de înţelegeri care au fost încheiate anterior. În vederea ajutării şcolilor, am luat recent o decizie în cadrul Biroului să sprijinim financiar suplimentar, ca să facă faţă acestei situaţii", a subliniat Serebrian.

Totuşi, potrivit lui, autorităţile de la Chişinău au reuşit, împreună cu OSCE, să se asigure că nu vor exista presiuni de altă natură, precum intimidarea elevilor sau a părinţilor de către aşa zisele autorităţi de la Tiraspol, notează Deschide.md. AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Adrian Dãdârlat)

Citeşte şi:

Preşedinţia malteză a OSCE sprijină o soluţie paşnică şi de durată pentru conflictul transnistrean