Guvernul ungar a anunţat joi că nu acceptă pactul UE privind migraţia votat miercuri de Parlamentul European şi respinge atât sistemul de redistribuire a migranţilor inclus în acest pact, cât şi contribuţiile financiare alternative pentru refuzul de a-i primi pe migranţii redistribuiţi din ţările aflate în prima linie a valului migrator, relatează EFE.

"Parlamentul European a luat o decizie proastă. Noi nu acceptăm relocarea obligatorie şi nici amenzile pentru refuzul de a primi migranţi", a declarat în faţa presei la Budapesta Gergely Gulyas, şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, adăugând că Ungaria se alătură poziţiei Poloniei, al cărei premier Donald Tusk a anunţat că nu va aplica mecanismul obligatoriu de relocare a migranţilor şi nici nu va plăti contribuţii financiare.

Pactul UE privind migraţia şi azilul înăspreşte regulile privind dreptul de azil, dar include şi cote obligatorii de refugiaţi pentru statele membre, respectiv relocarea din ţările din prima linie către alte state membre ale UE a cel puţin 30.000 de migranţi pe an. Ţările ce refuză aceste cote au ca alternativă o contribuţie de 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat sau furnizarea de sprijin operativ şi tehnic.

Şeful de cabinet al lui Orban a dat de înţeles că guvernul acestuia ar putea recurge la căi legale pentru a împiedica aplicarea Pactului UE privind migraţia şi azilul. "Aceasta va fi o discuţie legală importantă. Va trebui să analizăm dacă poate fi atacat legal", a indicat Gulyas, care a apreciat că acest pact "nu este aplicabil şi nici măcar nu ajută" refugiaţii.

Dacă Uniunea Europeană continuă să încurajeze migraţia în loc să implementeze programe de dezvoltare în Africa, atunci Europa va fi "inundată" de migranţi, a spus la rândul său ministrul ungar de externe Peter Szijjarto, potrivit agenţiei MTI.

Viktor Orban este categoric împotriva migraţiei şi a impus odată cu valul migrator din 2015-2016 o serie de măsuri contestate de Bruxelles care fac practic imposibil obţinerea azilului în Ungaria, măsuri ce includ atât prevederi legislative, cât şi ridicarea de garduri la graniţele sudice. De asemenea, poliţia ungară returnează cu regularitate către Serbia migranţii veniţi dinspre această ţară care nu face parte din UE, dar este considerată o ţară sigură pentru a cere azil.

Şi premierul polonez Donald Tusk a dat asigurări miercuri că Polonia va refuza aplicarea mecanismului obligatoriu de relocare a migranţilor. "Vom găsi modalităţi astfel încât, chiar dacă pactul privind migraţia intră în vigoare într-o formă neschimbată în linii generale, să protejăm Polonia în faţa mecanismului de relocare", a promis Tusk în faţa presei. El a apreciat că statele UE ar trebui mai degrabă să se concentreze pe mecanisme de protejare a propriilor graniţe, nu pe mecanisme de a redistribui migranţii între ele.

Alături de Ungaria, Polonia a votat anul trecut împotriva acestui pact în Consiliul UE, când guvernul de la Varşovia era condus de formaţiunea conservatoare Lege şi Justiţie (PiS), partid ajuns acum în opoziţie după ce liberalul pro-european Donald Tusk a format o coaliţie de guvernare după alegerile legislative din octombrie.

Pactul UE privind migraţia şi azilul, votat miercuri de Parlamentul European, prevede că procesarea cererilor de azil formulate de migranţii veniţi din ţări unde nu sunt războaie sau alte crize va fi efectuată în centre de primire create la frontierele externe ale UE, iar aceia care nu se califică pentru a primi azil vor fi repatriaţi.

Această reformă a sistemului european privind migraţia urmăreşte să scurteze durata procedurilor de azil şi să intensifice expulzările migranţilor pentru a diminua migraţia ilegală venită mai ales dinspre Africa şi Orientul Mijlociu.

Reforma, ce va intra în vigoare din 2026, mai trebuie să fie validată oficial de statele membre ale UE, probabil la sfârşitul lunii. Obiectivul negociatorilor este adoptarea finală înainte de alegerile europene din iunie.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Anda Badea)

Sursa foto: Gergely Gulyas/Facebook