Dezinformarea este considerată una dintre principalele ameninţări pentru democraţie, nu numai în Europa, dar şi în restul lumii. În ultimele luni s-a constatat o intensificare a campaniilor de dezinformare în legătură cu politicile Uniunii Europene. Campaniile de dezinformare ruse menite să influenţeze rezultatul alegerilor europarlamentare sunt urmărite atent de politicieni, specialişti, jurnalişti, potrivit European Newsroom.

Analiştii politici sunt de părere că Moscova ar putea încerca să exploateze tensiunile politice din Europa, unde partidele de extremă dreapta sunt în ascensiune în perspectiva scrutinului european din 6 - 9 iunie.

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Josep Borrell, a calificat dezinformarea şi interferenţa străină drept ''una din ameninţările cele mai semnificative ale timpurilor noastre''.

''2024 este un an esenţial în lupta contra interferenţei străine şi manipulării externe a informaţiei pentru că avem o mulţime de alegeri'', a spus Borrell într-un discurs rostit la Bruxelles în 23 ianuarie. El a ţinut să remarce că în acest an aproape jumătate din populaţia lumii va vota în aproximativ 60 de alegeri - fie ele parlamentare, prezidenţiale sau locale.

Potrivit şefului diplomaţiei UE, ''manipularea şi interferenţa au devenit o activitate industrială'', iar Rusia şi alte ţări au ''construit o infrastructură extinsă pentru a minţi, a manipula şi a destabiliza''.

După trei săptămâni, pe 13 februarie, guvernul francez a avertizat că acţiunile de dezinformare provenite din ţări precum Rusia sunt ''probabil să se intensifice'' înaintea alegerilor europene din luna iunie.

Pe 23 februarie, vicepreşedinta Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, a declarat pentru agenţia de presă cehă CTK că ţările cele mai expuse riscului reprezentat de dezinformarea rusă sunt cele central şi est-europene.

''În ceea ce priveşte influenţa rusă, întrucât ea este dominantă, ne aflăm într-un război informaţional cu Rusia pe care nu l-am pornit, dar la care din păcate trebuie să răspundem'', a subliniat reprezenta Comisiei Europene.

Utilizarea pe scară largă a dezinformării pro-ruse a avut impact asupra alegerilor desfăşurate în diverse ţări europene.

''Vor exista operaţiuni de dezinformare împotriva Ucrainei şi a numeroase chestiuni europene actuale pentru a promova o agendă conservatoare şi naţionalistă'', a opinat Valentin Chatelet, cercetător asociat pentru securitate în cadrul grupului de reflecţie Atlantic Council.

Începând din decembrie anul trecut, o amplă ''campanie de dezinformare rusă'' în Germania a creat peste 50.000 de conturi false pe platforma X (fosta Twitter) pentru a încuraja opoziţia faţă de sprijinul acordat Ucrainei de către Berlin, potrivit săptămânalului german Der Spiegel.

Ministerul Apărării rus a susţinut că a ''eliminat'' în jur de 60 de luptători, în principal ''mercenari francezi'', în timpul unui atac comis în ianuarie asupra oraşului ucrainean Harkov.

La 12 februarie, miniştrii de externe din Franţa, Germania şi Polonia au anunţat că vor să conlucreze pentru a combate acţiunile de dezinformare, în contextul în care cele trei state au fost vizate de strategia de dezinformare rusă.

''Cele trei ţări au agreat un mecanism de avertizare comun împotriva atacurilor trolilor ruşi. Rusia încearcă să distrugă unitatea europeană. fac apel la vigilenţă maximă, a afirmat ministrul de externe francez Stephane Sejourne după întâlnirea cu omologii săi german şi polonez, Annalena Baerbock şi Radoslaw Sikorski.

El a adăugat că Viginum, agenţia guvernamentală franceză însărcinată cu apărarea împotriva ameninţărilor online străine, a descoperit o reţea de website-uri ruse menite să răspândească propaganda Kremlinului în Occident.

Viginum a menţionat că reţeaua ''coordonată şi structurată'' viza Europa şi Statele Unite. Purtând numele de cod Portal Kombat, reţeaua cuprinde 193 de webiste-uri, a precizat agenţia guvernamentală franceză după investigaţia desfăşurată în perioada septembrie-decembrie a anului trecut.

''Obiectivul website-urilor, din care majoritatea sunt latente, este de a răspândi ştiri false şi opinii care servesc intereselor Rusiei. Ele răspândesc informaţii false despre Ucraina, divizează opinia publică şi promovează ura'', mai spus Sejourne.

Guvernul rus şi-a intensificat eforturile de a promova retorica Kremlinului după ce preşedintele rus Vladimir Putin a invadat Ucraina în februarie 2022.

Un alt exemplu de dezinformare online a fost semnalat în Portugalia, unde experţii de la Institutul MediaLab al Universităţii din Lisabona (ISCTE) au detectat, pentru prima dată, ''semne ale interferenţei externe în alegerile din Portugalia'' cu reclame online. Una dintre acestea acuza de corupţie Partidul Socialist portughez.

Un raport realizat de ISCTE indica faptul că '' 'postări sponsorizate' au ajuns la peste 2 milioane de portughezi, ceea ce înseamnă 22% din populaţia cu drept de vot'' din Portugalia. Raportul s-a referit la procesele de dezinformare în faza pre-electorală pentru alegerile legislative desfăşurate în Portugalia în 10 martie.

Campaniile de dezinformare au loc în toate formele şi la toate nivelurile. În ultimii doi ani, dezinformarea online pro-rusă vizează mai ales sprijinul Occidentului pentru Kiev.

AFP a identificat conţinut fals menit să sprijine sau să încurajeze ideea instalării unei oboseli în rândul opiniei publice din Europa şi SUA în legătură cu războiul din Ucraina, iar DPA a dezvăluit existenţa unui studiu ce ar demonstra că acest conflict este mult mai dăunător pentru climă decât emisiile de dioxid de carbon ale Germaniei.

Dezinformarea pro-rusă în Europa este cea mai eficientă atunci când se bazează pe chestiuni unde există divergenţe, precum imigraţia sau puterea de cumpărare, explică mai mulţi experţi.

'Retorica cea mai eficientă sunt cea care are acces la ceva ce deja constituie o problemă; este mult mai dificil de construit de la zero'', a afirmat Elina Treyger, expert în cadrul RAND Corporation, instituţie nonprofit care ajută la îmbunătăţirea luării deciziilor prin cercetare şi analiză.

''Prin multiplicarea conţinutului atât de mult, inevitabil îţi vei lovi ţinta'', a susţinut şi Jakub Kalenský, director adjunct al centrului european de excelenţă pentru combaterea ameninţărilor hibrid.

De exemplu, atunci când a început războiul din Ucraina, Orientul Mijlociu şi Africa erau vizate de retorica bazată pe sentimentele antiamericane, antioccidentale şi anticolonialiste, a explicat Christine Dugoin-Clement, profesor asociat la Universitatea Sorbona. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)