Dacă nu câştigăm acest război, va avea loc un nou Holocaust în statul modern Israel, a declarat purtătorul de cuvânt pentru limba spaniolă al armatei israeliene, Roni Kaplan, într-un interviu acordat EFE, la şase luni de la izbucnirea războiului din Fâşia Gaza şi de la atacul asupra Israelului comis de gruparea islamistă palestiniană Hamas la 7 octombrie 2023, soldat cu aproximativ 1.200 de morţi.

"Occidentul nu reuşeşte să înţeleagă că acest război este o luptă a civilizaţiilor, între lumea liberă şi cei care propovăduiesc ura şi împart lumea în credincioşi şi necredincioşi, că mai întâi suntem noi în Israel şi apoi în Europa", a apreciat Kaplan într-o discuţie cu EFE la Ierusalim, difuzată duminică de agenţia de presă spaniolă.

Kaplan a dat asigurări că războiul "este îndreptat împotriva grupării teroriste Hamas" şi nu împotriva populaţiei civile, în condiţiile în care condamnările se intensifică în rândul comunităţii internaţionale, inclusiv în Statele Unite, cu privire la numărul mare de civili ucişi în conflict - peste 33.100 conform Ministerului Sănătăţii din Gaza - şi faţă de restricţiile privind intrarea ajutorului umanitar în enclavă.

O medie zilnică de 170 de camioane au intrat în Fâşie în ultimele săptămâni - erau mult mai puţine la începutul războiului -, dar având în vedere situaţia gravă din enclavă, unde jumătate din populaţie este expusă riscului iminent de foamete, potrivit ONU, agenţiile umanitare afirmă că pentru a o atenua sunt necesare 500 de camioane pe zi încărcate cu alimente, medicamente şi produse de bază.

"Israelul se angajează să permită intrarea întregului ajutor posibil, să se reverse în Fâşia Gaza. Suntem conştienţi de suferinţa populaţiei civile şi dorim să o atenuăm'', a declarat purtătorul de cuvânt israelian, care a acuzat Hamas pentru situaţia umanitară din Gaza.

Kaplan a informat că, înainte de război, în Fâşia Gaza intrau 500 de camioane, dar doar 70 transportau alimente şi medicamente, în restul aflându-se materiale de construcţie şi alte provizii; şi a dat vina pe Agenţia ONU pentru Refugiaţi din Palestina (UNRWA) pentru eşecurile în distribuţia actuală a ajutorului.

"De la începutul războiului, aproximativ 21.000 de camioane cu peste 30.000 de tone de ajutor umanitar au intrat în Fâşie. Problema este că distribuţia nu este suficient de eficientă în Fâşie", a afirmat Kaplan, deşi agenţiile umanitare acuză lipsa garanţiilor de securitate şi nevoia de mai multe rute terestre.

Israelul permite accesul ajutoarelor doar prin două dintre cele şapte puncte de trecere către Gaza: Rafah, care face legătura cu Egiptul, şi Kerem Shalom, care leagă Fâşia Gaza de Israel la sud. Dar săptămâna aceasta, pe fondul presiunilor din partea SUA, Israelul a fost de acord să deschidă "temporar" punctul de trecere de la Erez, astfel încât ajutorul de bază care soseşte în portul Ashdod să poată intra direct în nord, lucru cerut de luni de zile de agenţiile umanitare.

De la începutul războiului, aproape 200 de lucrători umanitari au murit în enclavă, majoritatea angajaţi palestinieni ai UNRWA, deşi cazul care a atras atenţia internaţională a fost atacul de luni, "din cauza unei identificări greşite", asupra unui convoi al World Central Kitchen, în care au murit şapte dintre angajaţii ONG-ului, dintre care şase străini.

"Este vorba despre o eroare tragică, pe care o regretăm profund şi care este responsabilitatea noastră", şi-a cerut scuze purtătorul de cuvânt al IDF.

Israelul a acuzat UNRWA că este infiltrată de Hamas - susţine că 400 dintre angajaţii săi din Gaza sunt membri activi ai Hamas şi ai Jihadului Islamic -, nu îşi ascunde interesul de a o elimina şi este dornic să găsească alternative la activitatea sa extinsă în enclavă.

Kaplan a propus ca Programul Alimentar Mondial al ONU, sau Anera sau WCK - ultimele fiind două ONG-uri care în această săptămână au anunţat că îşi suspendă operaţiunile în Fâşie din cauza atacului letal de luni - ar putea înlocui UNRWA în distribuţia de alimente. Totodată, Kaplan a sugerat ca Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Banca Mondială sau Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) să desfăşoare proiecte de microfinanţare, pentru a activa comerţul; Crucea Roşie Internaţională, Iordania sau Emiratele Arabe Unite să contribuie la reabilitarea sistemului de sănătate; şi Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (Unicef), Banca Mondială, Emiratele Arabe Unite sau Maroc să contribuie în domeniul educaţiei.

"UNRWA face parte din problemă, nu din soluţie", a insistat el.

În ceea ce priveşte obiectivele de război - distrugerea capacităţilor militare ale Hamas şi întoarcerea ostaticilor -, Kaplan s-a arătat mulţumit de progres: datorită "presiunii militare", "am distrus 18 dintre cele 24 de batalioane ale sale şi am distrus numeroase infrastructuri teroriste", am recuperat în viaţă 112 ostatici din cei peste 250 de oameni răpiţi pe 7 octombrie.

"Acest război ar fi putut fi evitat şi a venit într-un moment în care Israelul îşi normaliza relaţiile cu mai multe ţări arabe din regiune", a declarat Kaplan, referindu-se la Acordurile Abraham, în cadrul cărora statul israelian urma să-şi normalizeze relaţiile cu Arabia Saudită, rivalul regional al Iranului.

Kaplan s-a referit la "umbra Iranului" pe cele şase fronturi pe care Israelul luptă din 7 octombrie: Hamas şi Jihadul Islamic în Fâşia Gaza; Hezbollah şi miliţiile palestiniene în sudul Libanului; Miliţiile şiite din Siria şi Irak, rebelii houthi din Yemen şi "grupurile teroriste" din Cisiordania.

"Atacul din 7 octombrie nu ar fi fost posibil fără finanţarea, sprijinul, transferul de cunoştinţe şi pregătire militară din partea Iranului oferite Hamas şi Jihadul Islamic", a conchis el. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)