Europa "ar putea aluneca" spre politici dure privind migraţia după alegerile europene din iunie, în care se aşteaptă o ascensiune a partidelor de extremă dreapta, potrivit "Raportului Africa 2024" al Fundaţiei Alternativas din Spania, informează EFE.

Raportul, prezentat vineri, leagă ascensiunea extremei drepte în Franţa, Regatul Ţărilor de Jos sau Portugalia de un risc mai mare de "monitorizare şi punere în aplicare garantată" a Pactului european privind migraţia şi azilul, care în 10 şi 11 aprilie va fi dezbătut şi votat în Parlamentul European.

"Mai mult decât un acord, Pactul european privind migraţia şi azilul este un consens minim care i-a lăsat pe mulţi europeni nemulţumiţi. Şi dacă în Europa nu le place tuturor, în Africa practic nu-i place nimănui'', a declarat Vicente Palacio, directorul de politică externă al Fundaţiei Alternativas, de factură progresistă.

Punerea în aplicare neadecvată a acestui acord ar afecta în special migranţii africani, care reprezintă o treime din străinii rezidenţi în Uniunea Europeană, avertizează autorii raportului.

Anul trecut, Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă, Frontex, a interceptat peste 120.000 de oameni care încercau să ajungă în Europa din Africa pe rutele Atlanticului şi Mediteranei, în timp ce peste 6.500 au murit în Atlantic şi vestul Mediteranei încercând să ajungă în Spania, potrivit ONG-ului Caminando Fronteras.

Printre factorii care îi împing pe aceşti oameni să părăsească Africa se evidenţiază sărăcia, schimbările climatice şi insecuritatea: trei realităţi agravate de instabilitatea politică din Sahel, care a culminat anul trecut cu lovitura de stat din Niger şi care provoacă o "gravă criză umanitară" în regiune, potrivit Înaltului Comisariat pentru Refugiaţi al Organizaţiei Naţiunilor Unite (UNHCR).

Sondajele dau extrema dreaptă drept favorită

Potrivit ultimelor sondaje, Identitate şi Democraţie (ID) şi Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR) - cele mai mari două partide de extremă dreapta - ar putea primi între 151 şi 195 de mandate în următorul Parlament European.

Discursul lor, avertizează raportul, leagă "direct" imigraţia de trei idei: "eroziunea drepturilor sociale", "nesiguranţa cetăţenilor" şi "o ameninţare culturală, religioasă şi etnică la adresa valorilor creştine şi occidentale".

Fundaţia Alternativas trage un semnal de alarmă, acuzând că ceea ce este "relevant" la această abordare este că "depăşeşte cadrul ideologic şi se extinde către spaţii tradiţional de centru şi de stânga" ale spectrului politic.

Pactul privind migraţia, pus sub semnul întrebării de organizaţiile neguvernamentale

Pactul european privind migraţia şi azilul a fost finalizat în decembrie 2023, în etapele finale ale preşedinţiei spaniole a Consiliului Uniunii Europene şi după mai bine de trei ani de negocieri.

Acesta stabileşte o procedură comună şi accelerată pentru solicitanţii de azil, mecanisme de solidaritate în repartizarea migranţilor, prin care ţările vor putea alege între relocarea migranţilor pe teritoriul lor sau plata a 20.000 de euro pentru fiecare persoană pe care refuză să o primească, precum şi centre de detenţie la frontiere pentru a standardiza şi a accelera procesul de primire în UE.

De asemenea, pactul prevede mecanisme extraordinare pentru a face faţă unui "aflux excepţional" de migranţi şi o consolidare a controalelor "la frontierele externe", pe care organizaţii precum Oxfam Intermon (un ONG cu sediul în Spania şi care face parte din confederaţia internaţională de ONG-uri Oxfam - n.r.) sau Amnesty International le critică, deoarece le consideră o "externalizare a responsabilităţilor lor" şi o "demolare a principiilor cheie ale drepturilor omului". AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)