Reunificarea Irlandei ar provoca o scădere imediată a nivelului de trai al cetăţenilor insulei şi ar fi posibilă doar printr-o creştere mare a impozitelor şi o reducere a investiţiilor publice, potrivit unui studiu publicat joi de Institutul pentru Afaceri Internaţionale şi Europene (IIEA) din Dublin, citat de EFE.

În analiza sa, IIEA estimează costurile integrării Republicii Irlanda şi a provinciei britanice Irlanda de Nord la 20 de miliarde de euro anual timp de 20 de ani.

Pentru a-şi asuma un astfel de cost, autorităţile vor trebui să crească impozitarea cu până la 25% şi, în acelaşi timp, să reducă drastic cheltuielile publice din sudul insulei, precizează studiul, ale cărui calcule se bazează pe datele culese în 2019 - înainte de pandemia de coronavirus -, aşa că IIEA a avertizat că în prezent cifrele ar fi mult mai mari.

Dispariţia frontierei invizibile care separă ambele jurisdicţii ar putea creşte datoria publică a Republicii Irlanda cu 10%, înregistrându-se în acelaşi timp "o creştere foarte limitată a veniturilor".

"Productivitatea extrem de scăzută a economiei Irlandei de Nord", aminteşte studiul, face ca regiunea să fie printre "cele mai sărace din Regatul Unit", în timp ce într-o Irlandă unită ar prezenta "un deficit fiscal foarte mare".

Studiul IIEA susţine că, deşi Sudul are un venit naţional mediu "mult mai mare" decât Nordul, acoperirea nevoilor cetăţenilor din provincia britanică ar "pune o presiune financiară enormă" asupra republicii şi ar duce la "o reducere semnificativă imediată a nivelului de trai".

Autorii susţin că costul reunificării ar putea fi redus substanţial dacă Irlanda de Nord face schimbări majore în economia sa, îmbunătăţindu-şi mai ales productivitatea.

Aceste reforme, subliniază ei, ar reduce considerabil deficitul Irlandei de Nord şi, prin urmare, ar reduce semnificativ costurile asociate cu o ipotetică reunificare.

Dar chiar şi în cel mai favorabil scenariu, avertizează ei, decalajul de productivitate dintre cele două jurisdicţii unite ar dura cel puţin două decenii pentru a se estompa.

"Nu putem căuta pe cineva care să plătească pentru reunificare. Dacă se va întâmpla, va trebui să plătim noi pentru asta", a declarat joi John FitzGerald, coautor al anchetei, pentru postul public RTE.

Acest subiect a căpătat importanţă de la victoria istorică a partidului naţionalist pro-irlandez Sinn Fein la alegerile din 2022. Astfel, Sinn Fein a devenit prima forţă politică din Irlanda de Nord - deşi nu a reuşit să formeze un guvern - şi susţine organizarea unui referendum pe tema reunificării în mai puţin de un deceniu.

Brexitul a dat un impuls acestei chestiuni constituţionale, după ce majoritatea electoratului din provincia britanică a respins ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană (UE) în cadrul unei consultări din 2016. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)