Consiliul Europei a lansat un avertisment către statele sale membre cu privire la efectul descurajator asupra libertăţii de exprimare pe care-l au aşa-numitele "procese căluş", proceduri judiciare deschise doar pentru intimidare asupra mass-media, ONG-urilor şi activiştilor, şi le cere să intervină pentru a combate acest fenomen, relatează agenţia EFE.

Într-o rezoluţie adoptată vineri de Comitetul de Miniştri, organul decizional suprem, Consiliul Europei le solicită membrilor organizaţiei "să adopte strategii globale şi eficiente" de combatere a diferitelor forme de acţiuni judiciare folosite pentru a "hărţui şi intimida", acţiuni care în cele din urmă au drept obiectiv "împiedicarea, îngrădirea, restrângerea sau penalizarea libertăţii de exprimare în chestiuni de interes public şi de exercitare a drepturilor asociate participării publice".

În textul adoptat la o reuniune desfăşurată la Vaduz, capitala Liechtenstein-ului, reprezentanţii celor 46 de state membre se declară "profund preocupaţi" de persistenţa "unui amplu evantai de intimidări, ameninţări, violenţe, asasinate şi delicte asupra persoanelor sau organizaţiilor care acţionează ca observatori ai vieţii publice", mai ales când astfel de acţiuni rămân nepedepsite şi creşte astfel puterea lor de descurajare.

"Liniile directoare" pe care le propune Consiliul Europei, organizaţie distinctă de Uniunea Europeană şi al cărei obiectiv este apărarea drepturilor omului, democraţiei şi statului de drept, includ o listă ne-exhaustivă cu aproximativ zece indicatori de identificare a proceselor-căluş.

De pildă, sunt menţionate printre aceste criterii lipsa totală sau parţială de fundament a argumentelor folosite de reclamant, caracterul disproporţionat sau excesiv al despăgubirilor pe care le solicită sau recurgerea la manevre de tărăgănare a procesului.

Pentru a împiedica reuşita unor asemenea acţiuni, soluţia constă în consolidarea cadrului legislativ şi politic, mai ales în ce priveşte garanţiile structurale şi de procedură. Printre garanţiile de acest fel s-ar putea număra mecanisme de respingere rapidă a plângerilor penale abuzive, de transparenţă şi sprijin pentru cei atacaţi şi pentru victime, precum şi lansarea unor programe de educaţie, formare şi sensibilizare.

Cunoscute sub acronimul englez SLAPP, de la "Strategic Lawsuits Against Public Participation", numărul proceselor-căluş este în creştere în UE. Ele sunt în general introduse de personalităţi cu poziţii înalte în politică sau economie, acuzaţia formulată de obicei fiind cea de defăimare şi au de multe ori ca scop împiedicarea unor dezvăluiri.

Deşi iniţiatorul procedurii este conştient că are şanse puţine sau deloc de a obţine câştig de cauză în instanţă, el deschide totuşi acţiunea judiciară pentru a intimida sau a descuraja persoana care-l incomodează.

Cazul cel mai cunoscut este cel al jurnalistei malteze asasinate Daphne Caruana Galizia. Când a fost ucisă de explozia unei maşini-capcană, pe numele ei erau deschise peste 40 de proceduri penale pentru defăimare.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Mihaela Toth, editor online: Irina Giurgiu)