Preşedintele finlandez Alexander Stubb şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski au semnat miercuri, la Kiev, un acord privind cooperarea pentru securitate şi sprijinul pe termen lung între Finlanda şi Ucraina, transmite Reuters.

Documentul acoperă o gamă largă de domenii, inclusiv susţinerea politică şi sprijinul pentru securitate, reforme şi reconstrucţia Ucrainei.

''Acordul pe zece ani este dovada angajamentului Finlandei pe termen lung faţă de sprijinirea Ucrainei'', a afirmat administraţia prezidenţială finlandeză.

De asemenea, Stubb i-a transmis lui Zelenski că Finlanda va trimite încă un lot de echipament militar estimat la 188 milioane de euro, ceea ce aduce la aproximativ 2 miliarde euro valoarea sprijinului finlandez pentru Kiev începând din 2022.

''Nu dăm acest sprijin militar numai pentru ca Ucraina să se apere, dăm acest sprijin militar pentru ca Ucraina să câştige acest război'', a accentuat Alaxander Stubb într-o conferinţă de presă la Kiev.

Ucraina se bazează masiv pe sistemele de apărare antiaeriană occidentale şi recent a fost ţinta unor atacuri ruse cu drone şi rachete care i-au avariat infrastructura energetică.

''Pot spune că Rusia se pregăteşte să mobilizeze 300.000 de soldaţi până la 1 iunie'', a spus Volodimir Zelenski în aceeaşi conferinţă de presă.

Miercuri, Ministerul Apărării rus a anunţat că peste 100.000 de oameni au semnat contracte cu armata de la începutul anului, printre care aproximativ 16.000 în ultimele zece zile, după atacul terorist de la o sală de concerte din suburbiile Moscovei.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat marţi o lege pentru reducerea vârstei de mobilizare militară de la 27 la 25 de ani, în condiţiile în care forţele armate rămân fără oameni în faţa invaziei ruse. Legea, care a fost adoptată în urmă cu un an de parlamentari şi aştepta promulgarea de către preşedinţie, a intrat în vigoare miercuri.

Înrolarea în armată este dezbătută de mai multe luni în Ucraina. Armata ucraineană a suferit pierderi a căror amploare este ţinută secretă, iar acum, spre deosebire de începutul conflictului, are dificultăţi în găsirea de voluntari pentru front.

Rămânând neutră în timpul Războiului Rece, Finlanda - mult timp o susţinătoare a dialogului între Occident şi Rusia - a renunţat după trei decenii la nealinierea militară, ca urmare a invaziei ruse în Ucraina. Ea a devenit membră a Alianţei Nord-Atlantice anul trecut, spre nemulţumirea Rusiei, care a promis că va răspunde cu contramăsuri.

La sfârşitul lunii august a anului trecut, Finlanda s-a confruntat cu un aflux de migranţi la frontiera sa cu Rusia, acuzând Moscova că orchestrează o criză a migraţiei la uşa sa. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Mihaela Toth, editor online: Simona Aruştei)