NATO trebuie să fie capabilă să ofere asistenţă "previzibilă" pe termen lung Ucrainei în faţa agresiunii ruse, a declarat miercuri secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, la Bruxelles, relatează AFP şi Reuters.

"Trebuie să asigurăm asistenţă militară fiabilă, previzibilă şi pe termen lung pentru Ucraina", a declarat Stoltenberg, înaintea unei reuniuni a miniştrilor de externe din NATO, care urmează să discute o propunere de creare a unui fond de 100 de miliarde de euro pe o perioadă de cinci ani pentru a ajuta Kievul.

Întrebat despre propunere, Stoltenberg a refuzat să ofere detalii despre "asistenţa financiară", spunând că discuţiile vor începe săptămâna aceasta în vederea găsirii unui "consens" între cele 32 de ţări din NATO înainte de summitul lor din iulie de la Washington.

"Moscova trebuie să înţeleagă că ei (ruşii) nu îşi pot atinge obiectivele pe câmpul de luptă şi să aştepte ca noi (NATO) să obosim şi să renunţăm să ajutăm Ucraina", a spus Stoltenberg, subliniind în mod repetat nevoile "urgente" ale Kievului de muniţie şi arme.

Ucraina cere aliaţilor săi mai mult ajutor militar în faţa ofensivei Rusiei pe teren.

Forţele ruse şi-au intensificat, de asemenea, atacurile asupra infrastructurii ucrainene, inclusiv asupra infrastructurii energetice, ceea ce face şi mai importantă furnizarea de sisteme de apărare anti-aeriană, conform Kievului.

Secretarul general al NATO şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la situaţia de pe câmpul de luptă, spunând că forţele ruse sunt pregătite să sufere pierderi uriaşe pentru câştiguri teritoriale minime, cu "foarte puţin respect pentru viaţa umană".

"Acesta este motivul pentru care situaţia de pe front este atât de dificilă", a spus el, subliniind necesitatea ca aliaţii "să facă mai mult", în primul rând prin abordarea "nevoilor urgente" de apărare anti-aeriană şi artilerie.

Forţele ucrainene trebuie să raţionalizeze obuzele de artilerie pe care le lansează asupra forţelor ruse, deoarece nu primesc suficiente, a spus Stoltenberg. Potrivit unor experţi, raportul este de un obuz tras de partea ucraineană împotriva a cinci de partea rusă.

El a deplâns, de asemenea, blocarea a peste 60 de miliarde de dolari din ajutorul american în Congres din cauza veto-ului aleşilor republicani favorabili fostului preşedinte Donald Trump.

"Orice întârziere are consecinţe pe câmpul de luptă", a insistat el, considerând că este esenţial ca anunţurile pe termen scurt să se transforme în "angajamente pe termen lung, pe mai mulţi ani".

Cu toate acestea, Ungaria, membră a Alianţei Nord-Atlantice şi care a rămas cea mai apropiată de Moscova de la invazia rusă din Ucraina la 24 februarie 2022, se opune unui angajament mai mare al NATO faţă de Kiev.

Ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, a reafirmat miercuri această opoziţie. "Ungaria nu va sprijini nicio propunere NATO care ar putea aduce Alianţa mai aproape de război sau ar putea să o mute de la o coaliţie defensivă la una ofensivă", a scris el pe platforma X.

Potrivit unui diplomat al NATO, Stoltenberg a încercat marţi, fără succes, să-l contacteze pe premierul ungar Viktor Orban în încercarea de a-l convinge. AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)