Casa Albă a prezentat miercuri un pachet de ajutor şi subvenţii, în valoare de aproape 20 de miliarde de dolari, pentru a permite gigantului american de semiconductori Intel să mărească producţia acestor componente esenţiale, relatează AFP.

Este cea mai mare sumă anunţată până în prezent de administraţia preşedintelui Joe Biden pentru a contracara puterea Chinei în această industrie crucială.

Preşedintele a decis să facă anunţul în timpul unei călătorii în Arizona, pentru a evidenţia măsurile adoptate în timpul mandatului său în statele care se aşteaptă să fie decisive în alegerile prezidenţiale din noiembrie.

La fel ca în 2020, Biden se va confrunta cu fostul preşedinte republican Donald Trump în cursa pentru Casa Albă.

În acel an, Arizona (sud-vest) a dat victoria democraţilor, dar cu unul dintre cele mai strânse rezultate din ţară, la o diferenţă de doar 10.457 de voturi.

Un nou succes în acest stat s-ar putea dovedi decisiv pentru actualul preşedinte, care încearcă să-i convingă pe alegătorii încă sceptici cu privire la performanţele sale economice, în ciuda datelor pozitive recente privind creşterea economică, crearea de locuri de muncă, şomajul scăzut şi încetinirea inflaţiei.

"Departamentul de Comerţ a ajuns la un acord preliminar cu Intel pentru a oferi până la 8,5 miliarde de dolari în finanţare directă şi 11 miliarde de dolari în împrumuturi în temeiul 'CHIPS and Science Act'", a precizat Casa Albă într-un comunicat.

Această lege, care datează din vara anului 2022, prevede 52,7 miliarde de dolari pentru repornirea producţiei de semiconductori în Statele Unite.

Pachetul anunţat miercuri va sprijini "construirea şi extinderea infrastructurii Intel în Arizona, Ohio, New Mexico şi Oregon", a adăugat Casa Albă.

Datorită acestor investiţii, se anticipează crearea a aproape 30.000 de locuri de muncă directe şi "sprijinirea a zeci de mii de locuri de muncă indirecte".

Secretarul pentru comerţ, Gina Raimondo, a declarat presei înainte de anunţul oficial că Intel va investi echivalentul a peste 100 de miliarde de dolari.

Potrivit acesteia, suma reprezintă una dintre cele mai mari investiţii făcute vreodată în industria semiconductorilor din ţară.

Şi va aduce SUA mai aproape de obiectivul său de a produce 20% din cipurile de ultimă generaţie din lume până în 2030, a adăugat ea, menţionând că nivelul actual este zero.

"Depindem de un număr foarte mic de fabrici din Asia pentru toate microprocesoarele noastre cele mai sofisticate. Acest lucru este de neconceput şi inacceptabil", a spus ministrul.

"Este o problemă de securitate economică. Este o problemă de securitate naţională. Şi vom schimba asta", a spus ea.

Casa Albă a indicat că Intel intenţionează, de asemenea, să profite de un credit fiscal pentru investiţii de până la 25% din anumite cheltuieli, ceea ce ar putea creşte semnificativ sprijinul financiar pe care ar putea să-l primească de la guvernul SUA.

Acest beneficiu fiscal provine dintr-un alt act legislativ al administraţiei Biden, Legea privind Reducerea Inflaţiei (IRA), adoptată tot în 2022. Este un program amplu de tranziţie energetică şi reforme sociale.

"Investiţia Intel reprezintă o parte promiţătoare a unei schimbări majore în istoria SUA, odată cu revenirea producţiei de semiconductori în SUA pentru prima dată în patru decenii", a comentat Lael Brainard, principala consilieră pe probleme economice a lui Joe Biden, în aceeaşi intervenţie cu Gina Raimondo.

"Cu sprijinul CHIPS Act, investiţia de 100 de miliarde de dolari a Intel se încadrează în promisiunea preşedintelui Biden de a construi viitorul industriei semiconductorilor aici, în Statele Unite", a spus Lael Brainard, adăugând că vor fi create 10.000 de locuri de muncă în producţie şi 20.000 în construcţii.

Arizona şi Ohio, două 'Swing States' - care au capacitatea să încline balanţa pentru democraţi sau pentru republicani de la un scrutin prezidenţial la altul -, sunt de aşteptat să beneficieze de cele mai multe locuri de muncă nou create. AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)