Beijingul a denunţat miercuri criticile occidentale la adresa noii legi cu privire la securitatea naţională a Hong Kong-ului, acuzând guvernul britanic că manifestă o "mentalitate profundă înrădăcinată de colonizator", iar Uniunea Europeană de ipocrizie, relatează France Presse.

Consiliul legislativ din Hong Kong, fostă colonie britanică înainte de a fi retrocedată Chinei în 1997, a votat în unanimitate marţi o nouă lege cu privire la securitatea naţională, care prevede închisoare pe viaţă pentru infracţiuni precum trădarea şi insurecţia.

Textul, preconizat să intre în vigoare în 23 martie, vine în completarea legii asupra securităţii naţionale impusă de Beijing în acest teritoriu în 2020 după marile manifestaţii pro-democraţie în Hong Kong cu un an înainte.

Şeful diplomaţiei britanice David Cameron a declarat că textul "va aduce atingere şi mai mult drepturilor şi libertăţilor în oraş" şi "va submina aplicarea de către Hong Kong a obligaţiilor sale internaţionale cu caracter constrângător" prevăzute în procedura retrocedării.

În replică, Comisariatul pentru Afaceri Externe chinez a acuzat Marea Britanie de "ipocrizie şi de practicarea dublelor măsuri", referindu-se la legile britanice în materie de securitate naţională, dintre care una a fost adoptată anul trecut.

"Regatul Unit face comentarii incendiare şi iresponsabile cu privire la situaţia în Hong Kong (...) aceasta din cauza unei mentalităţi profund înrădăcinate de colonizator şi de predicator", a subliniat comisariatul, care are rolul de Minister de Externe chinez în Hong Kong.

"Cerem insistent Marii Britanii să-şi rectifice poziţia, să înfrunte realitatea şi să abandoneze fantasma de a-şi continua influenţa colonială în Hong Kong", se afirmă în comunicatul diplomaţiei chineze din Hong Kong publicat marţi.

Comisariatul a publicat un răspuns distinct la criticile UE, care a declarat că noua lege va afecta "atractivitatea pe termen lung" a teritoriului în calitate de centru de afaceri internaţional.

"Cerem insistent Uniunii Europene să ţină seama de interesul viu care a suscitat această lege în Hong Kong şi să abandoneze politica sa ipocrită" şi "prejudecăţile" sale, se arată în declaraţie.

Noua lege votată de parlamentul local menţionează cinci categorii de infracţiuni pe lângă cele pedepsite în textul din 2020: trădare, insurecţie, spionaj şi furt de secrete de stat, sabotaj punând în pericol securitatea naţională, răzvrătire şi "interferenţă externă".

Denumită "Articolul 23", noua lege are drept scop să umple "golurile" lăsate de legislaţia precedentă, a apreciat liderul Hong Kong-ului, John Lee.

Guvernul din teritoriu a afirmat de asemenea că elaborarea acestei noi legi era necesară în virtutea Legii fundamentale, mini-Constituţia care guvernează insula după retrocedarea sa în 1997.

Ambasada chineză în Regatul Unit a declarat că textul "protejează pe deplin drepturile şi libertăţile de care se bucură rezidenţii din Hong Kong" şi l-a acuzat pe David Cameron de "distorsionarea realităţii".

SUA, Naţiunile Unite şi Japonia au exprimat la rândul lor critici la adresa "Articolului 23".

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american, Vedant Patel, a declarat marţi că Washingtonul este "alarmat" de conţinutul acestei legi.

Înaltul comisar ONU pentru drepturile omului, Volker Turk, a calificat textul şi adoptarea sa "precipitată" drept "un pas înapoi în materie de protecţie a drepturilor omului".

Cât priveşte Japonia, Tokyo şi-a "exprimat marea îngrijorarea cu privire la adoptarea (legii), care va submina şi mai mult încrederea în principiul 'O ţară, două sisteme', destinat să garanteze libertăţile speciale ale Hong Kong-ului, a cărui autonomie judiciară şi legislativă în raport cu China continentală i-a adus statutul de centru financiar mondial.

Acest principiu moştenit din acordul de retrocedare este prevăzut să funcţioneze până la orizontul anului 2047, notează AFP. AGERPRES/(AS-autor:Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)