Grecia, gazda sediului operaţiunii UE de a proteja navele de atacurile rebelilor yemeniţi houthi în Marea Roşie, speră să joace un rol mai central în asigurarea securităţii blocului celor 27 de naţiuni, a declarat ministrul apărării elen, Nikos Dendias, citat luni de Reuters.

"Trebuie să fim capabili să ne apărăm", a spus Nikos Dendias, adăugând că Uniunea Europeană ar putea realiza acest lucru în cooperare cu NATO şi alţi aliaţi.

"Ceea ce încercăm să facem este să avem o industrie de apărare autohtonă în Grecia şi Europa, care ar putea răspunde nevoilor Uniunii Europene", a explicat el pentru agenţia Reuters.

Misiunea navală a UE în Marea Roşie, denumită "Aspides", care în greacă înseamnă "Scuturi", a fost lansată luna trecută pentru a proteja navele de atacurile militanţilor houthi, aliaţi ai Iranului, în sprijinul grupării militante palestiniene Hamas din Gaza în războiul său cu Israelul.

La răscrucea dintre Asia, Africa şi Europa, Grecia controlează cea mai mare flotă comercială din lume şi atacurile împotriva navelor sale au crescut. Cel mai mare port al Greciei, Pireu, a înregistrat o scădere a comerţului cu 40%.

Fregata grecească Hydra a navigat săptămâna trecută spre Marea Roşie, în timp ce ţara şi-a asumat comanda misiunii UE al cărei sediu se va afla în oraşul Larissa. Italia conduce forţa navală.

"Este important să reuşim", a spus Dendias. "Nu poţi fi o răscruce de drumuri dacă drumurile nu există sau nu funcţionează. Deci, pentru noi (Grecia), aceasta este o ameninţare uriaşă direct şi indirect", a notat el.

Atât Grecia, cât şi Uniunea Europeană sunt alarmate de "abordarea sofisticată" a houthi, cu mine marine şi arme submarine folosite în atacuri, a mai spus el.

Siguranţa celor cinci nave de război ale Aspides şi a echipajului, de asemenea din Germania, Italia, Belgia şi Franţa, este o preocupare, a mai notat ministrul elen, cerând o coordonare strânsă cu alte flote din zonă, care includ nave de război din Statele Unite şi India.

"A avea o comunicare foarte strânsă şi o abordare cât mai comună cu alte flote (...) este ceva recomandabil şi important", a spus el.

După invazia Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, Uniunea Europeană vrea să-şi sporească rolul de apărare ca bloc, mai degrabă decât ca o însumare de 27 de naţiuni unde politica militară este elaborată la nivel naţional, notează Reuters.

Grecia, de asemenea membră a NATO, vrea să-şi reformeze armata după exemplul Finlandei. De asemenea, ea îşi propune să-şi reînnoiască industria de apărare şi să stimuleze afacerile şantierelor navale, pe măsură ce îşi revine după o criză a datoriilor de un deceniu care a forţat-o să reducă cheltuielile.

Atena a elaborat un plan de achiziţii de mai multe miliarde, pe o perioadă de 10 ani, care include cumpărarea a până la 40 de avioane noi de luptă F-35 din SUA, trei fregate din Franţa şi elicoptere Black Hawk de fabricaţie americană.

Ţara vrea să producă sisteme de drone şi anti-drone şi este în discuţii cu Statele Unite pentru a proiecta împreună şi construi noua clasă de fregate Constellation pentru marina greacă. Fregatele străine ar putea fi întreţinute în şantierele navale greceşti, a spus Dendias.

"Aceasta reprezintă o provocare uriaşă", a declarat el. "Suntem o naţiune maritimă mândră, dar este prima dată în istoria noastră când putem fi capabili să proiectăm în comun o platformă aşa de importantă precum Constellation", a notat el. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Calciu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)