Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a anunţat joi seara că intenţionează să ajungă la un acord pentru a-i integra pe evreii ultraortodocşi în armată, după ce a fost "sfidat" cu o zi înainte asupra acestei probleme spinoase de către ministrul său al apărării, informează AFP.

Serviciul militar este obligatoriu în Israel, însă evreii ultraortodocşi pot fi exceptaţi dacă îşi dedică timpul studierii textelor sacre ale iudaismului.

În aceste vremuri de război în Gaza, această exceptare este din ce în ce mai criticată în cadrul societăţii israeliene, din care o parte apreciază că evreii ultraortodocşi ar trebui, la fel ca ceilalţi, să contribuie la securitatea ţării şi să-şi efectueze serviciul militar.

"A duce împreună povara serviciului militar este o provocare naţională", a estimat miercuri seara ministrul israelian al apărării Yoav Gallant, adăugând că el nu va prezenta Parlamentului reforma serviciului militar dacă aceasta nu va fi susţinută de "toate partidele din coaliţie".

Fostul ministru al apărării şi membru al cabinetului de război Benny Gantz, al cărui partid Uniunea Naţională (centru) conduce detaşat în intenţiile de vot, a salutat imediat discursul lui Yoav Gallant. Iar presa israeliană a văzut în discursul lui Gallant o posibilă schimbare ce ar putea duce la căderea fragilului guvern de coaliţie condus de Netanyahu.

"Chiar dacă publicul ultraortodox recunoaşte nevoia de a împărţi povara, noi vom fixa obiective pentru angajamentul în armată şi într-un serviciu civil (...). Se poate ajunge fără divizări cu o majoritate în Knesset, însă toată lumea nu va fi mulţumită", a răspuns joi seara Netanyahu în timpul unei conferinţe de presă.

"A organiza alegeri în plin război va fi o înfrângere pentru Israel", pentru că aceasta "va bloca tot", a adăugat el. Şi "Gallant o ştie", a mai apus Netanyahu.

Declaraţia de miercuri a suscitat reacţii aprinse ale presei, care o consideră un afront la adresa lui Netanyahu, cotidianul Maariv (centru-dreapta) văzând în ea ce mai importantă "declaraţie politică" din 7 octombrie încoace.

Cerând ca reforma sa să fie aprobată de întreg guvernul, Gallant mută centrul de greutate al cabinetului spre centru în această problemă, "pentru că el a dat o putere de veto lui Benny Gantz şi Gadi Eisenkot", greii partidului centrist Uniunea Naţională care s-au raliat guvernului după declanşarea războiului.

Gallant, care este însă membru al partidului Likud (dreapta) al lui Netanyahu, "a făcut o declaraţie de independenţă" şi "l-a sfidat" pe acesta din urmă şi pe aliaţii lui din partidele ultraortodoxe, subliniată publicaţia Yediot Aharonot, cea mai vândută din presa ebraică.

Potrivit canalului N12, "Gallant a lansat ieri o bombă politică" ce ar putea "duce la disoluţia guvernului în câteva săptămâni" şi pentru care "el nu va vărsa nicio lacrimă".

În 2018, alegeri anticipate au trebuit să fie organizate în mare parte după eşecul Likud de a obţine o majoritate pentru a face să fie votată o lege asupra mobilizării în armată a evreilor ultraortodocşi. AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)