Şefa guvernului eston Kaja Kallas a denunţat marţi "tactica obişnuită de intimidare" a Rusiei, după lansarea de către Moscova a unei notificări de urmărire împotriva ei şi a altor responsabili europeni, relatează agenţia France Presse.

Kremlinul motivează emiterea notificărilor de urmărire acuzând responsabilii baltici şi polonezi de ostilitate faţă de Rusia, din cauza unei viziuni diferite asupra istoriei relaţiilor lor.

"Acţiunea Federaţiei Ruse nu este surprinzătoare, întrucât este tactica ei obişnuită de intimidare", a denunţat Kaja Kallas într-un comunicat, promiţând că va continua să sprijine Ucraina devastată de război şi să lupte împotriva "propagandei ruse".

"Nu voi tăcea, voi continua să sprijin cu forţă Ucraina şi mă voi pronunţa în favoarea consolidării apărării europene", a spus ea.

Ţările baltice, membre ale UE şi NATO, se tem de ambiţiile militare ale Kremlinului şi consideră că URSS le-a ocupat, în timp ce Moscova se vede ca eliberator şi judecă orice altă abordare drept "falsificare a Istoriei", o infracţiune în Rusia, notează AFP.

Kaja Kallas şi alţi oficiali baltici şi polonezi sunt urmăriţi penal pentru "distrugerea de monumente ale soldaţilor sovietici", a declarat marţi purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

"Crimele împotriva memoriei eliberatorilor lumii contra nazismului şi fascismului trebuie pedepsite. Şi acesta este doar începutul", a adăugat ea.

În ultimii ani, mai multe dintre aceste monumente moştenite de la URSS după cel de-Al Doilea Război Mondial au fost demontate în ţările baltice şi în Polonia, în semn de respingere a perioadei sovietice, în timp ce aceste state consideră ca au fost ocupate de URSS.

O minoritate rusă trăieşte în Estonia, Letonia şi Lituania, trei foste republici sovietice în prezent membre ale UE şi NATO şi care au relaţii tensionate cu Moscova.

Aceste relaţii s-au deteriorat şi mai mult odată cu conflictul din Ucraina. Ţările baltice, care consideră că ameninţarea unei invazii ruse este reală, sprijină activ Kievul în lupta sa împotriva armatei ruse.

La rândul său, agenţia oficială de presă rusă TASS adaugă, marţi, că lista de persoane urmărite a Ministerului Afacerilor Interne de la Moscova îi include pe prim-ministrul eston Kaja Kallas, secretarul de stat Taimar Peterkop şi ministrul lituanian al culturii, Simonas Kairys.

Kallas este "urmărită în temeiul unui articol din Codul Penal', potrivit comunicatului ministerului, care nu indică un articol anume.

În vara lui 2022, politicianul a anunţat că toate monumentele sovietice vor fi strânse "din spaţiul public" din Estonia.

Taimar Peterkop, secretar de stat în Estonia, este de asemenea trecut pe lista de persoane date în urmărire. Nu a fost oferit un motiv anume.

Pe lângă politicienii estoni, oficiali guvernamentali din alte ţări baltice se află de asemenea pe lista de persoane urmărite a Ministerului de Interne rus. Este cazul în special al ministrului lituanian al Culturii, Simonas Kairys.

Preşedintele rus Vladimir Putin a numit demolarea monumentelor drept "aroganţă" şi a avertizat asupra consecinţelor.

De la declanşarea invaziei Ucrainei, numită de Moscova "operaţiune militară specială", o serie de ţări din fosta URSS au început să demoleze monumentele din epoca sovietică.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Calciu, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Adrian Dãdârlat)