Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Ionuţ Mareş, transmite: Parlamentul European avertizează, printr-o rezoluţie adoptată joi la Strasbourg, că politicieni aleşi şi partide din Europa servesc cu bună ştiinţă interesele Rusiei şi subminează astfel unitatea şi democraţia Uniunii Europene, informează un comunicat de presă.

În document, adoptat cu 433 de voturi pentru, 56 împotriva şi 18 abţineri, eurodeputaţii "îşi exprimă indignarea şi îngrijorarea profundă cu privire la eforturile continue ale Rusiei de a submina democraţia europeană prin diferite forme de ingerinţă şi dezinformare".

În contextul în care Kremlinul încearcă să creeze diviziuni între cetăţenii europeni, rezoluţia evidenţiază modul în care Moscova recrutează unii eurodeputaţi ca "agenţi de influenţă" şi a creat un sistem de dependenţe prin intermediul anumitor partide politice europene, inclusiv prin finanţare, care apoi acţionează ca amplificatori ale propagandei ruse şi servesc intereselor Rusiei.

Exprimându-şi profunda îngrijorare cu privire la relatările recente din mass-media potrivit cărora eurodeputata letonă Tatjana Zdanoka ar fi acţionat ca informator pentru serviciul de securitate rus FSB, documentul subliniază că este imperativ ca atât Parlamentul European, cât şi autorităţile letone să investigheze temeinic această chestiune, pentru a stabili sancţiunile şi procedurile penale adecvate.

În acelaşi timp, rezoluţia indică şi alte cazuri de eurodeputaţi care servesc cu bună ştiinţă interesele Rusiei, inclusiv prin misiuni false de observare a alegerilor în teritoriile ocupate de Rusia.

Referindu-se la dezvăluirile periodice din întreaga Europă de-a lungul anilor, eurodeputaţii sunt indignaţi de faptul că Rusia, adesea încălcând legislaţia statelor membre ale UE, a găsit modalităţi de a oferi finanţare semnificativă partidelor politice, politicienilor, oficialilor şi mişcărilor din mai multe ţări democratice pentru a interveni şi a câştiga influenţă în procesele lor democratice.

Acestea includ acordarea de împrumuturi bancare, acorduri de cumpărare şi comerciale şi facilitarea activităţilor financiare.

Textul enumeră, de asemenea, exemple de încercări recente de ingerinţă ruseşti în diferite ţări, inclusiv furnizarea de discursuri partidelor politice de extremă dreapta şi actorilor din Germania şi Franţa cu scopul de a submina sprijinul public pentru Ucraina, dar şi din Slovacia. Eurodeputaţii sunt, de asemenea, îngrijoraţi de dezinformarea pe scară largă şi de conţinutul ilegal răspândit pe platforma de socializare X (fostă Twitter).

În ceea ce priveşte sprijinul Moscovei pentru mişcările separatiste din Europa, eurodeputaţii sunt extrem de îngrijoraţi de presupusele relaţii dintre secesioniştii catalani, inclusiv reprezentanţii guvernului regional catalan, precum şi fostul preşedinte regional şi actualul eurodeputat Carles Puidgemont, pe de o parte, şi administraţia rusă, pe de altă parte.

Parlamentul European vrea ca astfel de cazuri referitoare la contactele dintre deputaţii catalani în cauză şi reprezentanţii Rusiei să fie înaintate Comitetului consultativ al Parlamentului European pentru conduita deputaţilor în vederea unui evaluări suplimentare.

Rezoluţia menţionează, de asemenea, că ingerinţa Rusiei în Catalonia ar face parte dintr-o strategie mai amplă a Rusiei de promovare a destabilizării interne şi a dezbinării UE. Parlamentul solicită, de asemenea, autorităţilor judiciare competente să efectueze anchete eficace cu privire la legăturile deputaţilor care ar fi asociaţi cu Kremlinul.

Europarlamentara letonă Tatjana Zdanoka, acuzată că a lucrat cel puţin 13 ani pentru Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei, a dat asigurări marţi în plenul Parlamentului European la Strasbourg că este un agent al păcii şi pentru o Europă fără fascism, însă fără a menţiona explicit informaţiile referitoare la contactele sale cu agenţi FSB.

"Da, sunt un agent: un agent al păcii, pentru o Europă fără fascism, pentru drepturile minorităţilor şi pentru o Europă unită", a spus Zdanoka în prima sa intervenţie publică de la dezvăluirile privind presupusa ei colaborare cu FSB.

Într-o dezbatere privind ingerinţele ruse în UE, programată tocmai ca urmare a cazului său, printre altele, europarlamentara letonă şi-a cerut "scuze pentru că nu am fost un agent de succes" şi a susţinut că responsabilii de politică europeană faţă de această regiune "veneau în mod voluntar" la forumurile UE-Rusia pe care ea le organiza şi îi mulţumeau pentru această iniţiativă.

"În 2004, UE vedea în Rusia un partener strategic. Zece ani mai târziu, a avut loc o schimbare oficială a nomenclatorului în legătură cu Rusia: de la parteneriat şi cooperare la contacte critice", a spus Zdanoka.

"Chiar şi aşa, insistăm că va fi imposibilă soluţionarea conflictului privind Ucraina dacă UE lucrează împotriva Rusiei. Acum, două decenii mai târziu, lumea pierde şansa la pace", a adăugat ea.

Parlamentul European investighează contactele dintre Zdanoka şi FSB de când au devenit publice şi ar putea anunţa în săptămânile următoare sancţiuni împotriva letonei pentru încălcarea codului de conduită al europarlamentarilor, potrivit unor surse parlamentare, citate de agenţia spaniolă de presă EFE.

Politiciana letonă a recunoscut că a corespondat între 2004 şi 2013 cu o persoană identificată de anchetatori drept agent FSB, dar a negat că ar fi avut cunoştinţă despre legăturile acestei persoane cu serviciile secrete ruseşti.

Dezvăluirile despre colaborarea ei cu FSB nu sunt o surpriză pentru cei familiarizaţi cu Letonia, unde a fost văzută ca un agent al influenţei ruse de când a intrat în politică, la sfârşitul anilor 1980.

De profesie matematician, Zdanoka, care s-a născut la Riga în 1950, a fost membră a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice între 1971 şi 1991 - aspect pe care îl menţionează de altfel pe pagina sa de pe site-ul Parlamentului European - şi a devenit activă în sprijinirea intereselor Rusiei la începutul anilor 1990, după ce Letonia a devenit independentă. Zdanoka vorbeşte rusă, letonă, engleză şi franceză.AGERPRES/(AS - editor: Florin Ştefan)