În urma unor evoluţii geopolitice precum războiul Rusiei împotriva Ucrainei, interesele UE faţă de continentul african au început să se schimbe. Miniştrii de externe ai blocului au încercat să îşi regândească abordarea şi interesele faţă de partenerii lor africani, relatează platforma media European Newsroom (enr) în articolul de fond publicat miercuri.

În cadrul unei reuniuni informale a miniştrilor de externe ai UE care a avut loc la Bruxelles, şeful politicii externe a UE, Josep Borrell, s-a angajat să sprijine, în numele UE, cererile ţărilor africane de a avea mai multă greutate şi reprezentare în cadrul discuţiilor multilaterale.

"În ceea ce priveşte Africa (...) am discutat despre continent ca despre o prioritate geopolitică, despre determinarea noastră absolută de a ne intensifica dialogul şi cooperarea", a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate. "Vom sprijini eforturile Africii de a fi mai bine reprezentată în forurile multilaterale", a adăugat el.

Africa a devenit un nou câmp de luptă diplomatic de când a început războiul Rusiei împotriva Ucrainei, mai multe ţări de pe continent fiind curtate agresiv de Rusia şi China, precum şi de Occident. Grupul de mercenari Wagner din Rusia menţine o prezenţă militară puternică în Africa, unde a încheiat parteneriate cu mai multe naţiuni,între care Mali şi Republica Centrafricană.

Ultimele trupe franceze s-au retras din Niger în decembrie. Acesta a fost cel mai recent eşec în mai mult de un deceniu de operaţiuni franceze împotriva jihadiştilor în regiunea Sahel din Africa de Vest. A fost pentru a treia oară în mai puţin de 18 luni când trupele franceze au fost alungate dintr-o ţară din Sahel, după preluările militare din fostele colonii Mali şi Burkina Faso. Toate cele trei naţiuni se luptă cu o insurecţie jihadistă care a izbucnit în nordul Mali în 2012.

Potrivit lui Borrell, "trebuie să ne regândim abordarea faţă de Africa pentru a oferi mai multă cooperare şi pentru a înţelege că stabilitatea statelor africane face parte din securitatea noastră". El a adăugat că nu este vorba doar de Sahel, care este o zonă de tranziţie între deşertul Sahara şi ţările mai umede din sud şi care se întinde pe întregul continent. Borrell a spus că este vorba şi despre alte părţi ale Africii, cum ar fi Sudanul, Cornul Africii ca regiune geopolitică mare din Africa de Est şi Somalia.


Spania: Legătura terestră a UE cu Africa

Spania este singura ţară din UE care are o frontieră terestră cu Africa prin Ceuta şi Melilla, două oraşe spaniole situate în nordul Africii şi înconjurate de teritoriul marocan. Pentru Spania, relaţiile cu Marocul sunt esenţiale pentru stabilitatea acestor două enclave şi, de asemenea, pentru a garanta controlul rutelor de migraţie dinspre Africa Subsahariană către Peninsula Iberică şi restul ţărilor UE.

În special, ministrul spaniol al afacerilor externe, Jose Manuel Albares, a indicat regiunea Sahel ca fiind "o zonă prioritară pentru Spania" şi a cerut să se menţină "prezenţa importantă a UE" în această zonă.

"Voi cere să continuăm să ne menţinem sprijinul pentru Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS), o organizaţie regională indispensabilă, să ne menţinem ajutorul umanitar şi sprijinul pentru procesele democratice din ţări atât de importante precum Mauritania şi Senegal, care sunt parteneri strategici pentru Europa şi pentru Spania", a spus Albares.


Menţinerea legăturilor economice

Ministrul german al dezvoltării, Svenja Schulze, vizitează săptămâna aceasta ţări din Africa de Vest. Călătoria sa are loc la aproximativ o săptămână după ce guvernele din Burkina Faso, Mali şi Niger şi-au retras ţările din ECOWAS. O lovitură de stat militară a avut loc în Niger la 26 iulie anul trecut, după care ECOWAS a impus sancţiuni şi a ameninţat cu acţiuni militare.

Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest este formată din 15 state membre, fiind una dintre cele mai mari comunităţi economice regionale din Africa. Toate cele trei state din Africa de Vest au fost suspendate de ECOWAS.

Înainte de plecarea sa, Schulze a declarat că "liberul schimb şi călătoriile fără vize au făcut viaţa şi afacerile în Africa de Vest mult mai uşoare". Ea a declarat că regretă decizia celor trei state, dar a adăugat că "decizia statelor suverane trebuie respectată, chiar dacă aceasta va implica multe dezavantaje economice". Ministrul a adăugat că integrarea economică este un motor-cheie al dezvoltării, afirmând că donatorii internaţionali sunt pregătiţi să continue să sprijine Africa de Vest pe această cale.

Mali, Burkina Faso şi Niger au apelat din ce în ce mai mult la Rusia pe fondul tensiunilor cu ECOWAS.


Accent pe influenţa rusă, energie şi migraţie

"Trebuie să ne întrebăm în ce măsură putem adopta o abordare mai pragmatică a cooperării cu unele ţări africane, pentru că realitatea este că în ultimii doi ani au avut loc lovituri de stat militare în mai multe ţări africane, Rusia devine tot mai puternică în aceste ţări, iar Europa îşi clarifică poziţiile", a declarat ministrul ceh de externe Jan Lipavsky la reuniunea informală a miniştrilor de externe din UE.

Italia deţine în acest an preşedinţia grupului de naţiuni G7 şi a promis că va face din dezvoltarea Africii o temă centrală, în parte pentru a-şi spori influenţa pe un continent unde puteri precum China, Rusia, India, Japonia şi Turcia şi-au extins influenţa politică.

În cadrul unui summit al liderilor africani desfăşurat în Italia la sfârşitul lunii ianuarie, premierul italian Giorgia Meloni a pledat pentru o "nouă pagină" în relaţiile cu continentul, concentrându-se pe energie şi pe stoparea migraţiei în Mediterana. Summitul a avut loc la doar câteva luni după ce Rusia a organizat propriul summit cu liderii africani şi după ce alte ţări, perecum China şi Franţa, au lansat iniţiative similare.

Reprezentanţii a peste 25 de ţări au participat la summitul de la Senatul italian - denumit "Un pod pentru o creştere comună" - împreună cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi cu reprezentanţi ai unor agenţii ale Naţiunilor Unite şi ai Băncii Mondiale.

Meloni vrea să transforme Italia într-o poartă pentru energie, profitând de cererea din partea altor ţări europene care doresc să-şi reducă dependenţa de gazul rusesc după invazia Moscovei în Ucraina din februarie 2022.

Aşa-numitul "Plan Mattei" are în vedere transformarea Italiei într-o punte cheie între Africa şi Europa, pompând energie în nord şi schimbând investiţii în sud pentru acorduri menite să limiteze migraţia. Planul include abordarea aşa-numiţilor "factori de stimulare" şi convingerea ţărilor de origine să semneze acorduri de readmisie a migranţilor cărora li s-a refuzat permisiunea de a rămâne în Italia.


Noi apeluri în favoarea unui angajament sporit faţă de Africa

Ministrul sloven de externe, Tanja Fajon, a făcut apel la o cooperare strânsă cu Africa, care a dat dovadă de o mare încredere în Slovenia atunci când a votat pentru statutul său de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU. "Acesta este un continent care se confruntă cu provocări care variază de la sărăcie la schimbări climatice şi tensiuni în creştere, inclusiv violenţă. Aşadar, trebuie să lucrăm cu continentul african, este partenerul nostru strategic", a declarat ministrul înaintea reuniunii de la Bruxelles.

Viceprim-ministrul şi ministrul bulgar de externe Maria Gabriel a declarat că Africa este un partener strategic pentru Bulgaria. "Trebuie să avem un dialog cu ţările de pe continent. Susţin ideea de a da o mai mare vizibilitate proiectelor europene de acolo", a spus ea. Gabriel a precizat că sunt necesare eforturi suplimentare în acest sens.

La începutul lunii ianuarie, Gabriel s-a întâlnit cu omologul său egiptean Sameh Shoukry. Aceştia au discutat despre cooperarea în domeniul inovării, al energiei regenerabile, al hidrogenului, al securităţii alimentare, al transporturilor şi al turismului. "Egiptul este prima ţară arabă cu care Bulgaria a stabilit relaţii diplomatice şi cel mai mare partener economic şi comercial al ţării noastre în regiunea Orientului Mijlociu şi a Africii. În 2026, vom marca o aniversare importantă: 100 de ani de la stabilirea relaţiilor noastre diplomatice", a scris Gabriel pe Facebook.

România a adoptat recent prima Strategie Naţională pentru Africa, menită să relanseze legăturile cu continentul african. Aceasta se înscrie în efortul comun la nivel european, în contextul mai larg al necesităţii de relansare a relaţiilor dintre UE şi Africa în spiritul unui nou parteneriat. În 2024, România doreşte să intensifice colaborarea şi să continue programele destinate partenerilor africani, cu accent pe educaţie şi transfer de expertiză.

N. red.: Conţinutul articolului este bazat pe ştiri ale agenţiilor AFP, Agerpres, BTA, CTK, dpa, EFE, STA participante în proiectul enr. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)