În Azerbaidjan vor avea loc miercuri alegeri prezidenţiale anticipate, convocate la sfârşitul anului trecut de preşedintele în exerciţiu, Ilham Aliev. Potrivit AFP, şeful statului azer este sigur că va obţine un nou mandat în cadrul acestui scrutin, calificat drept o "farsă" de către opoziţie, care îl boicotează.

Preşedintele Azerbaidjanului a semnat la 7 decembrie 2023 un decret prin care a convocat alegeri prezidenţiale extraordinare în ţară la 7 februarie 2024. La 19 decembrie, Comisia Electorală Centrală a aprobat candidatura lui Ilham Aliev, desemnat de Partidul Noul Azerbaidjan (YAP), pentru a participa la alegeri. Alţi şase candidaţi, puţin cunoscuţi, sunt înscrişi, din cei 17 care depuseseră cereri de confirmare a candidaturii lor la funcţia de preşedinte, potrivit https://www.azernews.az.

Aliev, în vârstă de 62 de ani, a declarat în ianuarie că alegerile prezidenţiale extraordinare ar trebui să încununeze începutul unei "noi ere" pentru Azerbaidjan. El a decis să devanseze scrutinul, prevăzut pentru 2025, ca urmare a "restabilirii suveranităţii" asupra întregului teritoriu al ţării, prin preluarea controlului total al regiunii Nagorno Karabah, populate majoritar de etnici armeni, în septembrie 2023, după mai mult de treizeci de ani de secesionism şi război.

Operaţiunea militară azeră împotriva forţelor etnicilor armeni, care a triumfat în 24 de ore, a provocat, totodată, exodul aproape întregii populaţii armene, deschizând calea pentru coloniştii azeri care s-au mutat în regiune.

În condiţiile în care disidenţa politică este în mare măsură suprimată, este aproape sigur că Aliev va câştiga un nou mandat. Niciunul dintre contracandidaţii săi nu este considerat un adversar real.

În 2018, Aliev a obţinut 86% din voturi, un scor impresionant obţinut cu preţul unor "nereguli grave", potrivit observatorilor.

În acest an, campania a fost practic inexistentă, semn al unei apatii tot mai mari în rândul populaţiei. Chiar mai mult decât în 2018, când au fost organizate câteva demonstraţii, scrie AFP.

Principalele două partide de opoziţie au ales să boicoteze scrutinul de miercuri. Acest boicot a devenit o normă: partidele au făcut aceeaşi alegere în mai multe alegeri locale, precum şi la ultimele alegeri prezidenţiale, de acum şase ani.

Ali Kerimli, care conduce Frontul Popular din Azerbaidjan, a declarat că refuză să ia parte la ceea ce a numit o "farsă", care nu este altceva decât o "imitaţie de democraţie". ''Toate drepturile fundamentale ale cetăţenilor sunt încălcate în mod grosolan", a denunţat el în decembrie. Reuniunile sunt interzise, mass-media sunt "controlate" de către regim sau pedepsite brutal, iar orice disidenţă este reprimată, a enumerat el.

Pe de altă parte, opoziţia este "destul de nepopulară" şi considerată "depăşită", spune Najmin Kamilsoy, expert independent din Baku. Ea nu oferă ''nicio viziune de viitor sau speranţă'' populaţiei, afirmă el.

"Cota de popularitate a lui Aliev a fost întotdeauna ridicată, iar aceasta a crescut vertiginos după operaţiunea militară victorioasă din Karabah din septembrie", a declarat pentru agenţia de presă AFP analistul politic independent Farhad Mammadov. "El se află în vârful popularităţii sale". În opinia acestui politolog, ''nu există o alternativă la Ilham Aliev''.

Preşedintele a numit-o pe soţia sa, Mehriban Alieva, vicepreşedinte, iar fiul său ar putea să îi succeadă într-o zi.

Susţinătorii îi laudă pe soţii Aliev pentru că au transformat o republică considerată cândva o zonă retrasă a Uniunii Sovietice într-un furnizor de energie înfloritor pentru Europa, asigurând prosperitatea şi securitatea ţării. Însă criticii susţin că aceştia au zdrobit opoziţia, au înăbuşit mass-media şi şi-au folosit puterea pentru a acumula o avere care finanţează un stil de viaţă luxos pentru preşedinte şi familia sa.

Activiştii pentru drepturile omului au denunţat recent arestarea mai multor jurnalişti cunoscuţi pentru investigaţiile privind corupţia în rândul elitei politice. Potrivit lui Giorgi Gogia, din cadrul ONG-ului Human Rights Watch, aceste arestări s-ar putea datora alegerilor. Chiar dacă Ilham Aliev nu are un rival credibil, regimul refuză să permită cea mai mică posibilitate de exprimare critică în ţară, subliniază el.

Organizaţia Reporteri fără frontiere (RSF) plasează Azerbaidjanul pe locul 151 din 180 de ţări în clasamentul mondial al libertăţii presei.

Ilham Aliev a fost ales pentru prima dată în 2003 în această fostă republică sovietică bogată în hidrocarburi, succedându-i tatălui său, Gheidar, un fost ofiţer KGB local care a condus ţara din 1969. Limita de două mandate pentru preşedinţii Azerbaidjanului a fost eliminată în 2009, iar în 2016, mandatele prezidenţiale au fost extinse de la cinci la şapte ani.

La alegerile prezidenţiale extraordinare din 7 februarie se va putea vota şi la misiunile diplomatice ale Republicii Azerbaidjan din 37 de ţări, între care şi România, în intervalul orar 08:00-19:00, ora locală a ţărilor respective. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Ionescu, editor: Florin Ştefan, editor online: Irina Giurgiu)