Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Decizia luată la finalul anului trecut, în ultimele zile ale preşedinţiei spaniole a Consiliului Uniunii Europene, în legătură cu intrarea României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen (cu frontierele aeriene şi maritime de la 31 martie 2024, n.red.) este una ''foarte, foarte importantă'', a afirmat joi comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson.

Reprezentanta CE a făcut această apreciere înaintea reuniunii informale a miniştrilor de interne europeni, organizată la Palatul Egmont din Bruxelles de preşedinţia belgiană a Consiliului UE.

''Această reuniune va fi un prilej pentru a aminti realizările mari de la finalul anului trecut. O mare realizare, una istorică, este acordul asupra întregului Pact privind migraţia şi azilul, iar acum, în timpul preşedinţiei belgiene a Consiliului UE, ne vom concentra pe implementare. De asemenea, vom trece în revistă marea realizare privind accesul României şi al Bulgariei în Schengen, obţinută chiar în ultimele zile ale preşedinţiei spaniole a Consiliului UE. Aceasta a fost, de asemenea, o realizare foarte, foarte importantă'', a spus Johansson.

Principalele subiecte ale reuniunii informale de joi sunt migraţia, combaterea traficului de droguri, dezinformarea şi situaţia cetăţenilor ucraineni ajunşi în Uniunea Europeană după ce au fost nevoiţi să plece din ţara lor din cauza agresiunii neprovocate şi nejustificate lansate de Rusia împotriva Ucrainei în 24 februarie 2022.

Reprezentanta executivului comunitar a amintit că în octombrie Comisia a prezentat o foaie de parcurs pentru combaterea criminalităţii organizate şi a traficului de droguri, iar miercuri a fost lansat un proiect în portul Anvers privind parteneriatul public-privat în lupta contra traficului de droguri.

Pe de altă parte, ea a subliniat că este important de văzut cum abordează autorităţile de aplicare a legii problema dezinformării online, în special cu ajutorul inteligenţei artificiale.

Subiectul a fost abordat şi de ministrul belgian de interne, Annelies Verlinden. Potrivit reprezentantei preşedinţiei belgiene a Consiliului UE, dezinformarea online constituie o ameninţare pentru democraţie în statele membre ale Uniunii Europene şi pentru combaterea acestui fenomen este nevoie de crearea de instrumente necesare, precum şi de investiţii în prevenţie.

''Cred că fenomenul dezinformării trebuie să fie abordat pe două paliere. În primul rând, trebuie să furnizăm poliţiei şi serviciilor de securitate instrumentele necesare pentru a contracara dezinformarea şi ştirile false. Trebuie să facem schimb de bune practici şi să învăţăm din punct de vedere tehnologic. În al doilea rând, trebuie să investim în prevenţie. Este important ca cetăţenii, în special tinerii, să realizeze că nu toate informaţiile şi ştirile pe care le văd pe ecranul computerelor şi sunt promovate de algoritmi sunt adevărate, aşadar trebuie să ne formăm cetăţenii pentru a fi conştienţi cu privire la dezinformarea online'', a spus Verlinden înaintea întâlnirii.

Nicole de Moor, secretar de stat pentru azil şi migraţie în guvernul belgian, a afirmat că ţara sa este decisă să pună în practică prevederile Pactului european privind migraţia şi azilul, convenit la finalul anului trecut.

''Mai întâi vom transforma un acord politic într-un acord formal, de aceea lucrăm asiduu pentru a finaliza întregul text juridic. Acum considerăm implementarea drept o provocare comună pentru toate statele membre, pentru că ea va schimba fundamental maniera în care gestionăm migraţia şi azilul în teren, la frontierele externe şi în interiorul teritoriului nostru'', a afirmat ea.

În cursul reuniunii Comisia Europeană va face o actualizare a situaţiei migraţiei în UE şi a principalelor rute de migraţie, după care preşedinţia belgiană a Consiliului UE va prezenta punctele de vedere referitoare la acordul convenit în decembrie asupra sistemului european privind migraţia şi azilul.

Participanţii vor discuta după-amiază despre răspunsul cuprinzător la infracţiunile cu droguri. Traficul de droguri reprezintă una dintre cele mai grave provocări pentru securitate internă cu care se confruntă Europa în prezent şi amploarea acestui fenomen grav presupune acţiuni puternice şi durabile, atât la nivel european, cât şi global.

Miniştrii de interne europeni au tratat această chestiune din diverse perspective pe parcursul anului trecut şi preşedinţia belgiană a Consiliului UE intenţionează să menţină acest subiect pe agendă. Discuţia va porni de la Strategia UE privind drogurile şi planul de acţiune aferent pentru 2021-2025 şi de la Strategia UE de combatere a criminalităţii organizate pentru 2021-2025. AGERPRES/(A - editor: Irina Cristea, editor online: Anda Badea)