Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Preşedinţia belgiană a Consiliului Uniunii Europene şi reprezentanţii Parlamentului European au ajuns marţi la un acord provizoriu pentru a adăuga căsătoriile forţate, adopţiile ilegale şi maternitatea de substituţie ca tipuri de exploatare reglementate de legislaţia UE privind combaterea traficului de persoane.

Actualizarea directivei europene privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane va impune, de asemenea, ţărilor membre UE să se asigure că persoanele care recurg cu bună ştiinţă la servicii prestate de victimele traficului de persoane se pot confrunta cu sancţiuni.

Alte modificări vizează consolidarea sprijinului şi asistenţei acordate victimelor, precum şi la măsuri de prevenire.

''Traficul de persoane este un act infracţional care are un impact uman sever. Această actualizare atât de necesară a directivei va ajuta statele membre să fie mai bine pregătite pentru a combate această infracţiune abominabilă sub toate formele sale'', a declarat vicepremierul şi ministrul belgian al justiţiei, Paul Van Tigchelt.

Negociatorii Consiliului UE şi ai Parlamentului European au convenit să menţioneze în mod explicit în directivă că maternitatea de substituţie, căsătoriile forţate şi adopţiile ilegale reprezintă tipuri de exploatare care intră în domeniul de aplicare al definiţiei traficului de persoane.

Traficul de persoane în scopul exploatării maternităţii de substituţie, adică atunci când o femeie este de acord să nască un copil în numele unei alte persoane sau al unui alt cuplu care vor constitui părintele (părinţii) copilului după naştere, îi va viza pe cei care constrâng sau induc în eroare femeile pentru a acţiona ca mame purtătoare.

Includerea acestor forme de trafic în legislaţia UE privind combaterea traficului de persoane va ţine seama de prevalenţa şi relevanţa acestor forme de exploatare.

La fel ca în directiva actuală, noile tipuri de exploatare (căsătoriile forţate, adopţiile ilegale şi maternitatea de substituţie) vor fi pasibile de o pedeapsă maximă de cel puţin cinci ani de închisoare sau de cel puţin zece ani de închisoare în cazul infracţiunilor în formă agravată.

Consiliul UE şi Parlamentul European au decis, de asemenea, să includă în legislaţie o nouă circumstanţă agravantă pentru a ţine seama de efectul amplificator pe care tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) îl pot avea în ceea ce priveşte traficul. Aceasta include faptul că autorul a facilitat sau a săvârşit infracţiunea de difuzare, prin intermediul TIC, de imagini, materiale video sau materiale similare de natură sexuală care implică victima.

Sancţiunile împotriva persoanelor juridice, cum ar fi întreprinderile, trase la răspundere pentru infracţiuni de trafic de persoane vor fi, de asemenea, înăsprite. Acestea vor acoperi de acum înainte excluderea de la accesul la finanţare publică, inclusiv procedurile de licitaţie, granturile, concesiunile şi licenţele, precum şi retragerea permiselor şi a autorizaţiilor de exercitare a activităţilor care au dus la săvârşirea infracţiunii.

Acordul dintre Consiliu şi Parlamentul European prevede că, dacă o persoană care recurge la servicii prestate de o victimă a traficului de persoane ştie că este vorba despre o victimă a traficului de persoane, statele membre trebuie să incrimineze fapta respectivă. În astfel de cazuri, statele membre UE trebuie să se asigure că infracţiunea este pasibilă de sancţiuni eficace, proporţionale şi disuasive.

În temeiul legislaţiei actuale, statele membre ar trebui să ia în considerare în vederea incriminării doar recurgerea la servicii prestate de victime exploatate de traficanţi de persoane.

În 2011, UE a adoptat o directivă privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane şi protejarea victimelor acestei infracţiuni. Acesta este un instrument-cheie în lupta împotriva traficului de persoane, deoarece stabileşte norme minime privind definiţia (la nivel naţional) a infracţiunilor şi a sancţiunilor. Directiva include, de asemenea, norme la nivelul UE menite să asigure o mai bună prevenire şi protecţie a victimelor.

Potrivit datelor Comisiei Europene, exploatarea sexuală şi exploatarea prin muncă sunt principalele scopuri ale traficului de persoane. Cu toate acestea, cerşetoria sau prelevarea de organe, menţionate deja în mod explicit în directiva din 2011, şi căsătoriile forţate şi adopţiile ilegale, care nu sunt menţionate în mod explicit, reprezentau 11% din totalul victimelor din UE în 2020.AGERPRES/(A - editor: Mihaela Moise, editor online: Irina Giurgiu)