Uniunea Europeană doreşte să protejeze mai bine jurnaliştii şi companiile media de influenţele politice şi a ajuns la un acord asupra aşa-numitului Act european privind libertatea presei. Deşi garanţiile oferite de lege au fost în mare parte bine primite, aceasta nu este lipsită de defecte, iar problemele persistă în tot peisajul mediatic european, relatează European Newsroom (enr) în articolul de fond publicat vineri.

UE a încheiat un acord cu privire la o nouă legislaţie privind libertatea presei, care vizează creşterea transparenţei în ceea ce priveşte proprietatea companiilor media şi publicitatea instituţională, o mai bună protecţie a jurnaliştilor şi a surselor acestora şi consolidarea independenţei presei publice.

UE consideră că această situaţie a devenit o problemă majoră în ultimii ani, în special în ţări precum Ungaria şi Polonia, unde statul exercită o influenţă directă asupra mass-media. Prin noua legislaţie, UE doreşte să remedieze acest lucru.

"Acordul la care s-a ajuns (...) este o dovadă a angajamentului nostru de a promova o presă liberă şi pluralistă. Pentru prima dată, vor exista garanţii în legislaţia europeană", a declarat eurodeputata germană Sabine Verheyen (PPE), raportoare pentru textul legislativ.

Vera Jourova, vicepreşedinta Comisiei Europene responsabilă pentru valori şi transparenţă, a declarat că UE "nu reglementează presa, ci spaţiul mediatic".

Cu toate acestea, editorii germani de ziare şi reviste şi-au menţinut poziţia critică. Asociaţia federală a editorilor de presă digitală şi a editorilor de ziare (BDZV) şi Asociaţia Presei Libere (MVFP) au declarat că "într-un moment în care presa se confruntă cu provocări economice, de reglementare şi concurenţiale, UE strânge un corset care nu rezolvă niciuna dintre probleme şi, dimpotrivă, pune în pericol libertatea presei".


Utilizarea programelor spion în centrul dezbaterii

Principalul obstacol care a făcut ca negocierile să se prelungească până în ultimele săptămâni ale preşedinţiei spaniole a Consiliului UE a fost includerea unei clauze care ar fi permis interdicţia de spionare a jurnaliştilor sau a surselor acestora din motive de "securitate naţională", un articol respins de Parlamentul European.

Conform acordului, statele membre ale UE trebuie să asigure în viitor o protecţie eficientă a jurnaliştilor. În special, trebuie să se prevină spionajul asupra jurnaliştilor. Cu toate acestea, pot exista excepţii.

Mai multe state membre au insistat anterior să permită excepţii de la interdicţia de spionaj în numele securităţii naţionale, ceea ce a provocat o mare îngrijorare în rândul asociaţiilor profesionale şi al altor susţinători ai libertăţii presei. În cele din urmă, textul de compromis nu a mai inclus o referire la securitatea naţională, a declarat eurodeputata română Ramona Strugariu (Renew).

După un "lobby" intens din partea asociaţiilor de presă şi o luptă care ameninţa să deraieze negocierile, legea nu include această excepţie, dar o lasă în enumerare şi face o trimitere generală la "respectarea responsabilităţii statelor membre", au declarat surse apropiate negocierilor. Parlamentul European consideră că este o victorie.

Verheyen a declarat că orice supraveghere, cum ar fi utilizarea de programe spion pe dispozitivele jurnaliştilor, ar fi posibilă doar în cazul unor infracţiuni grave şi dacă ar exista o decizie a instanţei. "Nu doar pentru tot ceea ce ei pot numi securitate naţională", a spus ea.


Peisajul mediatic european în continuă criză

Legea privind libertatea presei conţine, de asemenea, o serie de garanţii menite să protejeze independenţa mass-media publice, cum ar fi obligaţia de a stabili în prealabil, prin lege, criteriile de numire şi de demitere a cadrelor de conducere, durata mandatelor acestora şi finanţarea necesară pentru îndeplinirea atribuţiilor lor.

În Slovenia, de exemplu, un proiect de lege privind reforma mass-media, aşteptat de mult timp, se află în prezent în consultare publică. O noutate importantă este transparenţa proprietăţii, ceea ce ar trebui să ducă la un pluralism mai puternic al mass-media. Într-un interviu acordat postului TV Slovenia, ministrul culturii Asta Vrecko a subliniat că proiectul de lege urmează atât Legea europeană privind libertatea presei, cât şi Legea privind inteligenţa artificială, care vor sta la baza reglementării mass-media în viitor.

În pofida garanţiilor convenite, peisajul mediatic din alte câteva ţări ale UE a cunoscut recent transformări semnificative.

Noul guvern pro-UE al Poloniei a lansat miercuri o reformă a mass-media publice şi a demis conducerea acestora, în timp ce parlamentarii de dreapta au organizat o grevă pentru a protesta faţă de aceste schimbări, iar emisiunile publice au fost întrerupte. Remanierea are loc la o săptămână după alegerea premierului Donald Tusk şi după opt ani de guvernare a partidului de dreapta Lege şi Justiţie (PiS). Mass-media publice sub conducerea PiS au fost acuzate în mod regulat că prezintă informaţii tendenţioase, transmit propagandă guvernamentală şi lansează atacuri verbale împotriva opoziţiei.

Compania elveţiană de media Ringier - care deţine în România cotidianul Libertatea şi publicaţia Gazeta Sporturilor (GSP) - şi-a anunţat la începutul acestei luni intenţia de a reduce numărul de locuri de muncă la Libertatea, invocând trecerea tot mai frecventă la presa online. Jurnaliştii de la cotidienele în cauză susţin că au fost presaţi de conducere să trimită orice articol despre companiile de pariuri online - care sunt puternice în Balcani şi reprezintă o sursă importantă de venituri din publicitate - să fie verificate înainte de publicare.

Comentând legea UE privind libertatea presei, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor a Parlamentului României, Ştefan Muşoiu, a reamintit că, în România, libertatea de exprimare şi presa liberă au apărut odată cu Revoluţia din 1989, în urma unor sacrificii supreme care au permis poporului să beneficieze de perspective tot mai promiţătoare în cadrul UE şi NATO.


Control mai strict asupra platformelor online

Un alt punct crucial din legislaţie este chestiunea moderării conţinutului jurnalistic de către platformele online. De asemenea, ar trebui să existe reguli mai clare pentru relaţia dintre companiile media şi marile platforme online, cum ar fi Facebook, care aparţine grupului Meta, sau Google.

Comisia Europeană a decis să deschidă o procedură de încălcare a dreptului comunitar împotriva platformei de socializare X şi a proprietarului acesteia, Elon Musk - o investigaţie fără precedent, prima în temeiul noii Legi privind serviciile digitale (DSA). Vor fi investigate toate practicile ilegale pentru care magnatul ar putea fi responsabil, inclusiv design-ul înşelător şi lacunele grave în materie de transparenţă. În octombrie, Comisia a avertizat X că în Europa nu există loc pentru conţinut ilegal şi dezinformare pe reţelele de socializare.

În cadrul unei întâlniri cu reprezentanţi ai organizaţiei Reporteri fără frontiere la Bruxelles în luna octombrie, premierul bulgar Nikolai Denkov a declarat că printre principalele probleme ale Bulgariei se numără dezinformarea, şi nu lipsa libertăţii de exprimare, întrucât în ultimii doi ani s-au înregistrat progrese semnificative în această privinţă. "În afară de schimbările din legislaţia bulgară, legislaţia europeană ne poate ajuta foarte mult în această privinţă", a adăugat Denkov.

Serviciile UE vor continua acum să adune probe, să desfăşoare interviuri şi să efectueze inspecţii înainte de a decide dacă îi vor solicita X măsuri corective suplimentare sau dacă vor găsi o soluţie de compromis. Nu există un termen limită fix pentru investigaţia DSA.

Nu în ultimul rând, legea convenită privind libertatea presei prevede, de asemenea, înfiinţarea unui nou Consiliu European pentru mass-media, format din reprezentanţi ai autorităţilor naţionale de reglementare din cele 27 de state membre ale UE, pentru a oferi un cadru mai strict pentru fuziunile din acest sector. Acest organism ar urma să fie responsabil de emiterea unui aviz neobligatoriu cu privire la aceste operaţiuni din punctul de vedere al efectului lor asupra pluralismului.

Proiectul de act european privind libertatea presei va deveni lege după ce va fi adoptat în mod oficial de Parlamentul European şi de statele membre. Ţările UE pot introduce reglementări naţionale mai stricte sau mai detaliate decât cele prevăzute în lege.

N. red.: Conţinutul articolului este bazat pe ştiri ale agenţiilor AFP, Agerpres, ANSA, Belga, BTA, dpa, EFE, STA participante în proiectul enr. AGERPRES/(editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)