Ultimii militari francezi desfăşuraţi în Niger au părăsit vineri această ţară, consfinţind astfel divorţul între Paris şi regimul militar care a preluat puterea la Niamey prin lovitură de stat, şi punând capăt celor mai mult de zece ani de luptă antijihadistă franceză în regiunea Sahel, relatează France Presse.

"Data de astăzi (...) marchează sfârşitul procesului de dezangajare a forţelor franceze în Sahel", a spus un locotenent al armatei din Niger, Salim Ibrahim, la o ceremonie care a marcat sfârşitul prezenţei militare franceze în această ţară.

Ceremonia a avut loc la o bază aeriană de la Niamey, unde erau cantonaţi mare parte din cei aproximativ 1.500 de soldaţi şi aviatori francezi care au format contingentul militar francez din Niger, şi s-a încheiat prin semnarea unui "document comun" între şeful Statului Major al forţelor terestre ale armatei statului Niger, colonelul Mamane Sani Kiaou, şi comandantul forţelor franceze în Sahel, generalul Eric Ozanne.

Semnarea acestui document, potrivit locotenentului menţionat mai sus, s-a făcut în prezenţa unor reprezentanţi din Togo şi SUA, respectiv şeful Statului Major togolez şi ataşatul militar american.

Circa o mie de soldaţi francezi rămân totuşi staţionaţi în statul vecin Ciad, în a cărui capitală N'Djamena se află comandamentul operaţiunilor franceze în Sahel.

Statul Major francez a precizat în acest timp că trupele sale nu au abandonat echipamente la faţa locului. Pe lângă trupele amplasate în acea bază militară a capitalei Niamey, alţi soldaţi francezi erau desfăşuraţi alături de trupele Nigerului în două posturi avansate în regiunea celor trei frontiere între Mali, Niger şi Burkina Faso, zonă considerată un bastion al grupărilor jihadiste care au legături cu al-Qaida şi Statul Islamic.

Retragerea trupelor franceze din Niger a reprezentat o provocare logistică şi de securitate întrucât a implicat printre altele un parcurs terestru către N'Djamena de circa 1.700 de kilometri prin zone deşertice şi uneori mlăştinoase unde acţionează grupările jihadiste. O altă parte a trupelor a fost evacuată pe calea aerului.

După două luni de tensiuni cu noile autorităţi de la Niamey care au denunţat mai multe acorduri militare cu Parisul, preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat pe 24 septembrie că trupele franceze se vor retrage din Niger până la sfârşitul anului.

În regiunea marcată de violenţele grupărilor jihadiste, Nigerul a fost până la lovitura de stat din 26 iulie unul din ultimii aliaţi ai Parisului în regiunea Sahel. Această ţară, importantă strategic şi prin faptul că este al şaptelea producător mondial de uraniu, devenise pilonul operaţiunilor antijihadiste americane şi franceze în Sahel, mai ales după ce junte militare au preluat puterea în Burkina Faso şi Mali.

Retragerea militară a Franţei din fosta sa colonie africană este completată şi de închiderea ambasadei sale de la Niamey, întrucât aceasta "nu mai are capacitatea de a funcţiona normal", potrivit unor surse diplomatice.

După lovitura de stat din iulie care l-a înlăturat de putere pe preşedintele pro-occidental Mohamed Bazoum, sechestrat în continuare în reşedinţa sa, generalii care au preluat puterea au rupt legăturile cu mai mulţi parteneri occidentali şi s-au apropiat de Rusia. Totuşi, SUA şi Germania s-au declarat dispuse să reia discuţiile cu junta de la Niamey.

Statele vecine Mali şi Burkina Faso, de unde trupele franceze de asemenea s-au retras după loviturile de stat de acolo, s-au apropiat la rândul lor de Moscova. În urma seriei de eşecuri din Sahel, Franţa îşi reorganizează acum prezenţa în Africa şi intenţionează să-şi reducă semnificativ efectivele militare în toate ţările unde încă operează, cu excepţia celor din statul Djibouti din Cornul Africii.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Irina Cristea, editor online: Ady Ivaşcu)