Curtea de Justiţie a UE a pus joi sub semnul întrebării legitimitatea unei camere a Curţii supreme poloneze create de fostul guvern populist, relatează AFP.

Îngrijorată de respectarea statului de drept în Polonia în cei opt ani - începând din 2015 - în cursul cărora Partidul lege şi justiţie (PiS) a fost la putere, justiţia europeană a criticat în mai multe rânduri reformele din sistemul judiciar.

Într-un verdict public de joi de la Luxemburg, unde îşi are sediul, CJUE a refuzat să examineze o întrebare care îi fusese adresată de Camera de control extraordinar şi de afaceri publice a Curţii supreme poloneze, considerând că nu are de a face cu "un organism care are calitatea de tribunal independent şi imparţial".

Creată în 2017, această cameră este însărcinată în special cu chestiuni legate de alegeri şi referendumuri, dar este competentă şi în domenii precum concurenţa, infrastructurile, telecomunicaţiile şi plecările la pensie ale judecătorilor.

CJUE a reproşat acestei camere că este formată din judecători numiţi "cu încălcarea manifestă a regulilor naţionale fundamentale" la recomandarea unui Consiliu naţional de jurisprudenţă (KRS), a cărui independenţă a fost pusă deja sub semnul întrebării de justiţia europeană.

Noua coaliţie guvernamentală proeuropeană a lui Donald Tusk, rezultată în urma alegerilor legislative din Polonia, a promis să facă demersuri pentru restabilirea statului de drept.

Acestea promisiuni s-ar putea totuşi lovi de opoziţia unui Tribunal constituţional aflat sub influenţa politică a PiS şi a preşedintelui Andrzej Duda, un aliat al acestui partid şi unul din autorii reformelor controversate, comentează AFP.

Joi, preşedintele Duda a denunţat "caracterul anticonstituţional flagrant" al deciziilor ministrului culturii anunţate miercuri, prin care echipele de conducere ale media de stat sunt demise. AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)