Preşedintele Argentinei, Javier Milei, a anunţat miercuri seară un plan care presupune o reformă a peste 300 de reglementări pentru a pune "bazele reconstrucţiei economiei argentiniene şi a restitui libertatea şi autonomia indivizilor, scăpându-i de povara statului", transmite joi EFE.

Cu scopul declarat de a "face din Argentina o putere mondială", obiectivul acestui plan ambiţios este "de a demonta cantitatea enormă de reglementări care au îngreunat, împiedicat şi oprit creşterea economică a ţării noastre", a proclamat Milei la postul naţional de radio şi televiziune.

Noul preşedinte argentinian a anunţat că în următoarele zile "vor fi convocate sesiuni extraordinare" în Congresul Naţiunii şi "va fi trimis un pachet de legi care să însoţească aceste reforme şi să accelereze procesul de schimbare".

Decretul de urgenţă (DNU) urmăreşte transformarea "tuturor" companiilor de stat în societăţi anonime în vederea "privatizării ulterioare" a acestora, având ca scop descentralizarea economiei ţării.

Privatizarea companiilor publice

Pachetul pe care Milei îl va trimite spre aprobare Congresului include abrogarea regimului societăţilor de stat şi a reglementărilor care împiedică privatizarea companiilor publice.

"Am primit cea mai proastă moştenire din istorie", s-a plâns şeful statului argentinian - primul din istoria ţării care este de profesie economist -, atunci când a anunţat un plan care vizează să pună capăt deficitului fiscal, un rău endemic în ţara sud-americană.

În ceea ce priveşte povara moştenită de la guvernele din ultimii ani, în mare parte de factură peronistă, Milei a citat "deficitul consolidat de 15% din PIB, cea mai mare presiune fiscală din lume, lipsa rezervelor în Banca Centrală, încrederea distrusă a creditorilor, emisiunea monetară de nestăpânit şi criza inflaţionistă anuală", de peste 160%.

Milei s-a plâns totodată de faptul că, din cauza deciziilor guvernelor precedente, Argentinei i s-a lipit eticheta de "rău-platnică în serie", ceea ce a dus la tăierea a 13 zerouri din moneda peso şi a distrus alte cinci monede naţionale. El a vorbit şi despre existenţa a "două crize hiperinflaţioniste fără să fie război, 50% din populaţie sub pragul sărăciei, 10% din populaţie care este săracă şi cinci milioane de argentinieni cărora nu le ajung banii de mâncare".

Sesiuni extraordinare în Congres

Programul guvernului include totodată posibilitatea ca cluburile de fotbal să devină societăţi comerciale pe acţiuni dacă doresc şi cesionarea totală sau parţială a pachetului de acţiuni al companiei de stat Aerolineas Argentinas.

Decretul, care va fi transmis Congresului spre aprobare în sesiune extraordinară, prevede şi abrogarea Legii aprovizionării, care are în vedere impunerea de sancţiuni asupra companiilor în cazul lipsei anumitor produse, precum şi abrogarea Legii privind promovarea concurenţei în lanţul alimentar, care impune supermarketurilor să ofere spre vânzare un minimum de produse fabricate de micile companii.

În plus, măsurile anunţate la radioul şi televiziunea naţională includ şi o reformă a Codului Vamal pentru a "facilita" comerţul internaţional, potrivit declaraţiilor lui Milei, care a decretat totodată că "este interzisă interzicerea exporturilor".

Primele proteste

Impactul pachetului de măsuri de dereglementare a economiei şi de privatizare a sectorului public anunţat de Milei s-a făcut simţit pe străzile din Buenos Aires, unde rezidenţii din unele cartiere au organizat un protest în intersecţii, de la ferestre şi balcoane, lovind cu putere în oale şi în alte ustensile domestice pentru a face cât mai mult zgomot.

"Afară cu Milei!" s-a putut auzi pe străzile capitalei Argentinei, Buenos Aires, unde în urmă cu doar o lună Milei, pe atunci candidat la preşedinţie din partea formaţiunii La Libertad Avanza, a câştigat cu aproape 12 puncte procentuale în faţa peronistului Sergio Massa, care la acea vreme era ministru al economiei.

După cum a putut verifica EFE, acţiunea de protest a fost auzită în mai multe zone ale oraşului, inclusiv în unele dintre cele mai bogate, dar şi în cartiere mai modeste.

Anunţarea măsurilor de şoc economic de către guvern s-a produs în aceeaşi zi în care circa 3.000 de oameni au răspuns apelurilor organizaţiilor sociale şi de stânga şi au ieşit pe străzile capitalei Argentinei pentru a respinge politicile preşedintelui ultraliberal.

Manifestanţii au sfidat miercuri în Buenos Aires puternicul dispozitiv de poliţie desfăşurat de administraţia Milei şi au protestat faţă de planul de restructurare economică şi faţă de asfixia inflaţionistă care a transformat aproape într-un lux achiziţionarea de alimente şi articole de primă necesitate, comentează EFE.

Cu scandări în favoarea drepturilor muncitorilor pe care le văd puse în pericol de politica preşedintelui ultraliberal, manifestanţii au mărşăluit pe principalele bulevarde ale capitalei argentiniene către Casa Rosada (sediul preşedinţiei - n.r.), în pofida avertismentelor lansate de ministrul securităţii, Patricia Bulrrich, care îi ameninţase că şi-ar putea pierde beneficiile de asistenţă socială dacă blochează străzi.

"Pe trotuar, pe trotuar!", le cereau manifestanţilor poliţiştii antitero, fără prea mare succes. Depăşite numeric, forţele poliţiei federale şi ale jandarmeriei nu au reuşit să pună în aplicare noul protocol de securitate anunţat săptămâna trecută de guvern şi care are în vedere pedepsirea celor care blochează străzile în timpul manifestaţiilor. Organizaţiile de apărare a drepturilor omului consideră protocolul ilegal şi mai potrivit epocii dictaturii militare care între anii 1976 şi 1983 a reprimat orice formă de protest.

"Stare de asediu"

La zece zile de la schimbarea de guvern, organizaţiile se aşteptau să adune peste 50.000 de oameni la prima contestare în stradă a administraţiei Milei, dar autorităţile au estimat că la protest au participat circa 3.000 de persoane.

Profesoara Marcela Lopez, în vârstă de 58 de ani, declara că i-a fost "puţin frică" să protesteze în condiţii pe care le descrie drept "stare de asediu", dar că "angoasa" de a nu avea ce mânca de acum în câteva luni a fost mai puternică decât teama.

Într-o ţară în care populaţia este carnivoră prin excelenţă, în rândul protestatarilor a existat o îngrijorare cu privire la cantitatea de fripturi de vită care va putea fi achiziţionată după devalorizarea de 50% a monedei naţionale anunţată de preşedintele Milei săptămâna trecută.

"Salariul meu săptămâna aceasta s-a evaporat. Un kilogram de carne a ajuns să coste, de la 3.000 de pesos (aproximativ 4,3 dolari la cursul oficial de miercuri - n.r.), la 7.500 de pesos", a explicat femeia.

Aflat la câţiva paşi de Casa Rosada, Oscar German a prezis "două-trei" luni de viaţă pentru noul executiv dacă va continua pe calea tăierilor.

Acest pensionar în vârstă de 73 de ani care locuieşte în suburbiile oraşului Buenos Aires plăteşte sub 60 de pesos (0,075 dolari - n.r.) pentru o călătorie cu transportul public, datorită subvenţionării masive a sistemului public de transport pe care Milei vrea acum să o elimine treptat.

"Dacă elimini subvenţiile pentru populaţie, ţara asta va exploda", a prezis German, care s-a declarat un peronist mândru şi, pentru a dovedi acest lucru, i-a arătat reporterului EFE husa în care îşi ţinea biletele de autobuz şi care avea imprimat chipul Evitei Peron, "cea mai mare". AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)