În Serbia au loc duminică alegeri parlamentare anticipate cheie - al cincilea scrutin într-un deceniu - cu o opoziţie care contestă dominaţia preşedintelui populist Aleksandar Vucic şi a partidului său SNS (Partidul Progresist Sârb, dreapta naţionalistă - n.r.), pe fondul tensiunilor politice şi sociale legate de direcţia ţării, transmite vineri EFE.

Peste 6,5 milioane de cetăţeni cu drept de vot sunt chemaţi la urne pentru scrutinul de duminică, potrivit Fundaţiei Internaţionale pentru Sistemele Electorale (IFES).

Vucic, care nu este oficial liderul SNS şi nici nu candidează, deşi lista partidului său se numeşte "Aleksandar Vucic - Serbia nu trebuie să se oprească", a condus campania electorală cu promisiunea că, dacă formaţiunea sa nu obţine o majoritate pentru a guverna, va demisiona şi va convoca alegeri prezidenţiale în 2024.

Actualele alegeri legislative anticipate sunt o încercare de a linişti opoziţia, care a căpătat curaj după amplele demonstraţii antiguvernamentale în semn de protest faţă de două atacuri armate comise la întâmplare în acest an, care au şocat populaţia ţării balcanice.

În aceste alegeri sunt în joc nu doar cele 250 de mandate din Parlamentul naţional, ci şi cele din Adunarea regiunii autonome Voivodina, precum şi primăriile a 60 de oraşe, inclusiv Belgrad.

Opoziţia, unită într-o coaliţie electorală sub denumirea de "Serbia împotriva violenţei" (SPN), aspiră să câştige primăria capitalei şi, dacă îşi va atinge obiectivul, ar fi o victorie de o simbolistică aparte împotriva lui Vucic, care a fost prim-ministru din 2014 până în 2017 şi este şef al statului din 2017.

Politicianul dominant al Serbiei

În ultimii ani s-au înmulţit acuzaţiile de autoritarism din partea opoziţiei, atât proeuropene, cât şi antieuropene de dreapta, care îl acuză pe Vucic de concentrarea puterii prin controlarea principalelor mass-media, care încearcă să discrediteze orice critic.

Alegerile de duminică au loc pe fondul presiunii în creştere din partea Occidentului pentru ca Serbia să ajungă la o soluţie privind statutul Kosovo, fosta sa provincie, care şi-a declarat unilateral independenţa în 2008.
 

Foto: (c) ANDREJ CUKIC / EPA

Pe de altă parte, sub guvernarea Vucic, Serbia continuă să nu se definească clar în favoarea Uniunii Europene şi menţine o poziţie de ambiguitate calculată în faţa invaziei ruse asupra Ucrainei, pentru a păstra în continuare relaţii bune cu Rusia, aliatul său istoric.

Opoziţie proeuropeană unită

Declanşarea unor proteste masive cetăţeneşti după două atacuri fără discernământ cu arme de foc care au făcut 19 morţi în luna mai, dintre care 10 copii la o şcoală din Belgrad, a evidenţiat marea nemulţumire populară faţă de Vucic.
 

Foto: (c) ANDREJ CUKIC / EPA

Opt formaţiuni eterogene de opoziţie şi proeuropene s-au unit pentru prima dată sub motto-ul de protest "Serbia împotriva violenţei", pentru a se transforma în marele rival al SNS.

"Alegerile sunt despre Vucic, despre reputaţia sa, despre permanenţa lui la putere", a rezumat pentru EFE Milos Besic, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice din Belgrad. "Dacă îi întrebaţi pe cetăţeni care este obiectivul alegerilor, jumătate vor răspunde că acesta este să-l apere pe Vucic, iar cealaltă jumătate, ca să-l destituie", explică expertul sârb.

Preşedintele Vucic a câştigat alegerile prezidenţiale din 2022 cu aproximativ 60% din voturi şi acum, fără a fi candidat, conduce SNS.

Egalitate tehnică între blocuri

Pentru analistul Nikola Tomic, ambianţa plebiscitară care se face simţită în prezent în Serbia poate fi un avantaj pentru preşedinte, "căci Vucic este figura politică dominantă şi este politicianul care se bucură de cea mai mare încredere în rândul cetăţenilor".

"Opoziţia crede că are un avantaj, deoarece consideră că există suficientă masă critică pentru a merge împotriva preşedintelui", a adăugat el.

Ultimele sondaje - din această săptămână - vorbesc despre o "egalitate tehnică" între coaliţia aflată la putere, alcătuită din SNS şi partidul socialist SPS, şi blocul de opoziţie, format din SPN şi alte trei partide de opoziţie de anvergură mai mică.

Vucic dă asigurări că, în cazul în care SNS pierde alegerile, "îl va felicita imediat pe câştigător" şi se va gândi să organizeze alegeri prezidenţiale anticipate pentru că în "coabitare" cu opoziţia nu şi-ar putea duce la îndeplinire programul.

Preşedintele sârb crede totuşi într-o "victorie convingătoare" a SNS, care aspiră la recuperarea majorităţii absolute pierdute la alegerile anticipate de anul trecut, când a obţinut 44% din voturi.
 

Foto: (c) ANDREJ CUKIC / EPA

Potrivit sondajelor, SNS ar urma să câştige la scrutinul de duminică 40% din voturi, în timp ce SPN ar obţine în jur de 26%, înaintea SPS, care ar obţine aproape 9% din voturi, şi a celorlalte partide de opoziţie, cu procente între 3 şi 6,5%.

În cazul în care vor reuşi să obţină împreună majoritatea mandatelor parlamentare, SPN şi celelalte partide de opoziţie dau asigurări că se vor alia într-un "guvern tehnic" pentru a "elibera" în câteva luni instituţiile şi mass-media de moştenirea lui Vucic şi vor convoca din nou alegeri. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)