Qatargate - cum este cunoscut scandalul de corupţie din Parlamentul European - a izbucnit în urmă cu un an, dar ancheta nu pare să progreseze, remarcă miercuri AFP.

Şeful parchetului federal al Belgiei, Frederic Van Leeuw, dă asigurări că investigaţiile nu bat pasul pe loc şi acuză "scurgerile permanente de informaţii" şi "presiunile enorme"; AFP reaminteşte că a fost pusă la îndoială imparţialitatea judecătorului de instrucţie şi au apărut suspiciuni de nereguli.

"Magistraţi străini vor să se amestece în anchetă. De zece ani de când sunt procuror federal n-am văzut aşa-ceva", spune Van Leeuw.

Sven Mary şi Christophe Marchand, avocaţii din Belgia ai europarlamentarei elene Eva Kaili, suspectă în dosar, ironizează situaţia: "Nu mai e Qatargate, e mai degrabă un Belgiagate". Ei au criticat în toamna aceasta acuzarea şi modul în care au fost începute urmăririle penale pe baza unor rapoarte ale serviciilor de informaţii.

Avocaţii susţin că clientei lor i s-a încălcat imunitatea parlamentară şi au cerut curţii de apel din Bruxelles să verifice legalitatea procedurii în cadrul unui proces preliminar la care s-a alăturat şi alte părţi; deciziile instanţei nu sunt aşteptate mai devreme de jumătatea anului viitor.

Ca urmare, este greu de prevăzut când va fi programat procesul pe fond. Van Leeuw afirma în iunie că ancheta ar trebui să se încheie anul acesta.

Scandalul s-a declanşat în 9 decembrie 2022, când la Bruxelles au fost efectuate 16 percheziţii în urma cărora au fost găsite sume mari de bani în numerar şi au fost arestaţi mai mulţi suspecţi. După câteva zile, bilanţul confiscărilor, în special din locuinţele eurodeputatei Kaili şi a colegului ei italian Pier Antonio Panzeri se ridica la 1,5 milioane de euro.

Imediat, au apărut suspiciuni de corupţie din partea unui stat din Golf, bănuit de încercarea de a influenţa decizii economice şi politice ale Parlamentului European, singura instituţie a UE ai cărei membri sunt aleşi prin votul cetăţenilor. Statul respectiv a fost identificat rapid: emiratul Qatar, unde tocmai se desfăşura campionatul mondial de fotbal. Guvernul de la Doha avea nevoie de o imagine mai bună după controversele legate de drepturile muncitorilor care construiseră stadioanele; unii dintre aceştia au murit.

Qatarul a respins ferm orice acuzaţie de corupţie. La fel a procedat şi Marocul după apariţia în presă a primelor scurgeri de informaţii despre presupuse "cadouri" de la Rabat pentru mai mulţi europarlamentari sau pentru apropiaţi ai acestora - preocuparea era şi în acest caz ameliorarea imaginii legate de drepturile omului.

În seara de 9 decembrie, când a fost reţinută Kaili, scandalul a avut ecouri în întreaga lume. Eurodeputata a fost prinsă în flagrant, împreună cu tatăl ei, în timp ce transportau bani de provenienţă suspectă în cartierul european din Bruxelles.

Flagrantul este temeiul legal de care se prevalează anchetatorii când susţin că nu este nevoie de cerere de ridicare a imunităţii conferite de Parlamentul European. AFP observă că argumentul este controversat.

În prezent, după un an, sunt inculpaţi oficial şapte suspecţi, dintre care trei europarlamentari - Kaili, italianul Andrea Cozzolino şi belgianul Marc Tarabella, arată parchetul federal belgian.

Panzeri, de asemenea inculpat, a încheiat în ianuarie un acord de cooperare cu procuratura, recunoscând că a coordonat frauda. El s-a angajat să dezvăluie modul de operare şi identităţile tuturor celor implicaţi, în schimbul reducerii pedepsei cu închisoarea.

Printre numele indicate de Panzeri se află şi cel al unui membru marcant al Partidului Socialist din Valonia - Tarabella. Acesta protestează şi susţine că fostul său amic socialist, cu care vorbea despre fotbal, îl acuză pe nedrept.

Maxim Toller, avocatul lui Tarabella, afirmă că acuzaţiile italianului reprezintă "cuvântul corupt al unui om corupt" şi că "a venit demult vremea să se facă lumină despre promisiunile din acest acord surprinzător" cu procurorii.

Mai mulţi suspecţi bănuiesc că acordul i-a exonerat pe unii apropiaţi ai lui Panzeri, printre care eurodeputata belgiană Marie Arena, menţionată în dosar, care nu a fost audiată. Parchetul belgian, acuzat de favoritism, a dat publicităţii săptămâna trecută un comunicat pe un ton remarcat de AFP ca "neobişnuit", în care reaminteşte "principiul libertăţii de instrucţie". AGERPRES/(AS - autor: Marius Hosu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)