O profesoară de politologie de la Universitatea Princeton din SUA, Amaney Jamal, apreciază, pe baza unui sondaj de opinie realizate în teritoriile palestiniene chiar înainte de atacul Hamas de la 7 octombrie, că oamenii simt că suferă atât din cauza "ocupaţiei" Israelului, cât şi a "dictaturii" mişcărilor palestiniene, potrivit AFP.

Cercetătoarea palestiniano-americană, decanul Şcolii de Afaceri Publice şi Internaţionale a prestigioasei universităţii, a remarcat că civilii din Gaza se află sub o blocadă israeliană din 2007, dar două treimi dintre ei nu au încredere în puterea islamistă "coruptă" şi "autoritară" a Hamas pentru a le îmbunătăţi situaţia.

"Avem această ocupaţie israeliană" a teritoriilor palestiniene "şi avem aceste regimuri ale Hamas şi Autorităţii Palestiniene care au devenit mai dictatoriale şi autoritare de-a lungul timpului", a declarat Amaney Jamal pentru AFP la Princeton.

"Atât de mult încât palestinianul de rând (...), obişnuit cu ocupaţia singurei puteri (israeliene), trăieşte acum sub ocupaţia a două" puteri, israeliană şi palestiniană, a declarat această profesoară universitară în vârstă de 52 de ani, născută în California, dar cu tinereţea petrecută la Ramallah.

Împreună cu colegul său Michael Robbins, Amaney Jamal a fondat "Barometrul Arab", anchete sociologice şi sondaje de opinie efectuate la fiecare doi ani începând din 2006 în 16 ţări din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord.

Studiul, intitulat "Ce cred palestinienii cu adevărat despre Hamas", a chestionat 790 de persoane din Cisiordania şi 399 din Fâşia Gaza. Desfăşurat de la sfârşitul lunii septembrie până la 6 octombrie, sondajul a trebuit să fie întrerupt de atacul Hamas asupra Israelului pe 7 octombrie.

Rezultatele au fost o surpriză pentru aceşti specialişti.

"Înainte de atacurile din 7 octombrie, 67% dintre palestinienii din Gaza aveau puţină încredere sau nu aveau deloc încredere în Hamas", a spus Amaney Jamal.

În opinia ei, acest rezultat ar trebui să risipească "teza că întreaga Fâşie Gaza sprijină Hamas şi că, prin urmare, întreaga Fâşie Gaza ar trebui să fie trasă la răspundere pentru actele îngrozitoare comise de Hamas", un grup "terorist" potrivit Israelului, Statelor Unite şi Uniunii Europene.

Jamal şi Robbins şi-au publicat descoperirile neaşteptate în urmă cu o lună în revista ştiinţifică Foreign Affairs, iar cercetătoarea le-a comentat într-un podcast al New York Times.

În Gaza, realizatorii anchetei s-au concentrat asupra blocadei economice pe care Israelul a impus-o acestui teritoriu de coastă din 2007. "Pe cine consideraţi responsabil pentru problemele dumneavoastră economice?", au întrebat autorii sondajului.

"Am crezut că vinovatul principal va fi Israelul, din cauza blocadei. Dar majoritatea oamenilor au menţionat mai mult corupţia Hamas", a spus Jamal.

"Ceea ce spun locuitorii din Cisiordania şi Gaza în acest sondaj este că, în plus, corupţia guvernelor lor se adaugă blocadei israeliene", a afirmat ea, arătând spre preşedintele palestinian Mahmoud Abbas, care a fost ales în 2005 şi acum are o cotă de încredere de doar 9%.

În plus, în Gaza, înainte de 7 octombrie, "două treimi (dintre cei intervievaţi) au spus că nu şi-au putut permite să-şi hrănească familiile în ultimele 30 de zile", a declarat cercetătoarea. Dovada că societatea din Gaza este "săracă" din punct de vedere economic şi supusă "puterii corupte a Hamas".

În contextul în care nu au mai avut loc alegeri din 2006, majoritatea palestinienilor din Gaza "contestă autoritarismul Hamas", insistă Jamal. De fapt, în ajunul zilei de 7 octombrie, "60% au declarat că nu îşi pot exprima opinia în mod liber şi deschis, iar 72% nu au putut demonstra paşnic de teama represaliilor".

S-a întărit sau s-a diminuat ostilitatea publică palestiniană faţă de Hamas după şase săptămâni dintr-un război care a ucis 1.200 de oameni în Israel şi aproape 14.900 în Gaza?

Jamal şi Robbins au răspuns parţial în Foreign Affairs la sfârşitul lunii octombrie: "Suferinţa îndurată de palestinieni i-a radicalizat probabil, ceea ce ar putea submina pacea şi stabilitatea pe termen lung".

Înainte de 7 octombrie, 80% dintre palestinienii chestionaţi doreau, în relaţia cu Israelul, o soluţie diplomatică, 56% fiind pentru o soluţie cu două state, iar restul pentru o soluţie cu un singur stat sau o confederaţie, detaliază cercetătoarea.

În opinia ei, "populaţia din Gaza părea deschisă unei soluţii cu două state, unei reconcilieri paşnice cu Israelul pe baza graniţelor din 1967".

Doar restul de 20% sunt în favoarea "rezistenţei armate", a mai spus ea. AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)