Guvernul olandez în funcţie, condus de liberalul Mark Rutte, şi-a exprimat vineri preocuparea în legătură cu efectul pe care l-ar putea avea asupra ajutorului militar oferit Ucrainei de Olanda eventuala preluare a conducerii acestui guvern de către Geert Wilders, politician de extremă dreapta al cărui partid a câştigat miercuri alegerile legislative, relatează agenţia EFE.

Partidul Libertăţii (PVV) condus de Wilders "nu s-a arătat niciodată foarte entuziasmat de sprijinul pentru Ucraina şi chiar s-a definit ca prorus", a semnalat titulara Ministerului Apărării olandez, Kajsa Ollongren.

Aceasta a mărturisit că a primit întrebări din partea colegilor ei din alte ţări, care se tem că, dacă Wilders ajunge premier, Olanda s-ar putea să nu mai furnizeze Ucrainei avioanele F-16 promise sau să înceteze orice alt sprijin oferit Kievului. Olanda a transferat deja în România cinci avioane F-16 folosite pentru instruirea piloţilor ucraineni.

Într-un mesaj adresat partidelor de dreapta care vor negocia cu Wilders o posibilă coaliţie, cum ar fi formaţiunea creştin democrată Noul Contract Social (NSC) sau cea de extremă dreapta Mişcarea Fermier-Cetăţean (BBB), ministrul Kajsa Ollongren, membră a partidului progresist D66, le-a cerut acestora "să aibă în vedere că este vorba de asemenea despre propria noastră securitate" şi nu doar de solidaritatea faţă de Ucraina.

În programul său electoral, partidul lui Wilders a făcut referire la "agresorul rus" care "a invadat ilegal Ucraina", dar la voturile din parlamentul olandez formaţiunea PVV s-a opus adesea ajutorului financiar şi militar oferit Ucrainei, inclusiv furnizării avioanelor multirol F-16.

Pe de altă parte, platforma de investigaţii jurnalistice Follow the Money (FTM) a susţinut recent, invocând documente ce ar fi fost furnizate de hackeri ucraineni, că începând din anul 2013 Kremlinul a dezvoltat cu succes legături cu PVV şi că Wilders a încercat să ascundă conexiunile partidului său cu Rusia.

Formaţiunea PVV a obţinut cele mai multe voturi la alegerile desfăşurate miercuri pentru camera inferioară a parlamentului olandez, unde a câştigat 37 din cele 150 de mandate, situaţie care îi dă prioritate pentru a încerca formarea unei coaliţii de guvernare.

Acest partid a început vineri faza exploratorie pentru a determina ce alte formaţiuni i s-ar putea alătura într-o majoritate, preferinţa mergând către cele de dreapta. Din rândul acestora, Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD - formaţiunea liberală a premierului în exerciţiu Mark Rutte) a respins deja posibilitatea de a face parte dintr-un guvern condus de Wilders, dar nu a exclus ideea de a-l susţine din parlament.

Rezultatul alegerilor legislative olandeze a produs frisoane la Bruxelles, întrucât în campania electorală Wilders a criticat "dictatele" UE, a cerut restabilirea controalelor la graniţe, arestarea şi expulzarea migranţilor, interzicerea şcolilor musulmane, a Coranului şi moscheilor în Olanda, reintroducerea permiselor de muncă pentru lucrători în interiorul UE şi a susţinut ideea convocării unui referendum pentru un "Nexit" în vederea ieşirii Olandei din UE, după modelul Brexit-ului.

Totuşi, în seara alegerilor Wilders şi-a mai temperat discursul radical, în special cel referitor la interzicerea Coranului şi închiderea moscheilor, şi a promis că dacă ajunge premier va "rămâne în limitele Constituţiei". AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Anda Badea)