Germania: Realocarea a 60 miliarde de euro din pandemie pentru fondul de climă, cu încălcarea limitei de deficit, declarată neconstituţională
Curtea Constituţională a Germaniei a decis miercuri că guvernul federal a încălcat regulile bugetare stricte înscrise în Legea fundamentală, neputând folosi fondurile destinate combaterii crizei COVID-19 pentru măsuri împotriva schimbărilor climatice, o decizie care complică substanţial planurile executivului în materie de investiţii, transmit dpa şi AFP.
Realocarea a 60 de miliarde de euro destinate iniţial luptei împotriva COVID-19 către Fondul pentru 'climă şi transformare' este 'incompatibilă cu Legea fundamentală' germană, se arată în decizia Curţii de la Karlsruhe.
O clauză din Legea fundamentală a Germaniei restricţionează contractarea de noi credite prin limitarea deficitului bugetar federal la 0,35% din PIB. În condiţiile situaţiei de urgenţă din pandemie, guvernul federal a majorat bugetul pe 2021 cu 60 miliarde de euro sub forma autorizării de contactare de credite. Banii suplimentari nu au mai fost în cele din urmă necesari pentru a combate pandemia şi efectele sale, astfel încât guvernul federal a dorit să-i redirecţioneze spre Fondul pentru climă şi transformare - necontabilizat în buget -, şi, cu aprobarea Bundestagului, i-a realocat retroactiv în 2022.
Judecătorii Curţii au considerat neconstituţională manevra, arătând că excepţia se limita la 'situaţiile de urgenţă', în speţă pandemia. În faţa Curţii, guvernul s-a justificat prin faptul că Fondul pentru 'climă şi transformare' contribuia la combaterea efectelor economice ale crizei sanitare, un argument care nu i-a convins pe judecători: 'legislatorul nu a demonstrat suficient legătura între urgenţă şi măsurile luate', au arătat ei.
Instanţa de la Karlsruhe a fost sesizată de 197 de deputaţi din grupul parlamentar conservator CDU/CSU, care au considerat că guvernul a acţionat cu încălcarea regulii constituţionale din 2009 care limitează noile împrumuturi publice, aşadar deficitul, la 0,35% din PIB în fiecare an.
Suspendată în 2020 şi 2022 din cauza pandemiei, această 'frână' este din nou în vigoare începând din anul curent.
Decizia Curţii ar urma să complice serios planurile coaliţiei guvernamentale de a concilia respectarea regulilor bugetare cu investiţiile 'verzi', esenţiale pentru tranziţia energetică a ţării, în condiţiile în care guvernul actual s-a angajat ca, în 2030, 80% din electricitate să provină din surse regenerabile.
Judecătorii au criticat de asemenea data utilizării celor 60 de miliarde, prevăzute pentru 2021, dar integrate în pachetul 'climă' la începutul lui 2022.
'Adoptarea bugetului rectificativ (...) după încheierea exerciţiului pe 2021 încalcă principiul (...) conform căruia bugetul trebuie stabilit în avans' faţă de anul bugetar, arată Curtea.
Guvernul va trebui de acum să 'compenseze' cu alte mijloace bugetare cele 60 de miliarde de euro, a prevenit miercuri vicepreşedinta Curţii Constituţionale, Doris Koenig.
Sancţiunea ar putea avea un impact şi asupra utilizării altor fonduri speciale, la care guvernul recurge tot mai mult pentru a ocoli regulile bugetare, mai ales în sectorul de apărare din cauza războiului din Ucraina.
Potrivit Curţii, 'utilizarea nelimitată a autorizaţiilor de împrumut de urgenţă fără a le contabiliza în regula frânei la îndatorare (...) este inadmisibilă'. AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Kaja Kallas e de acord cu Giorgia Meloni: UE trebuie să vorbească pe o singură voce despre negocierile privind #Ucraina
Șefa diplomației UE Kaja Kallas a declarat joi că este de acord cu premierul italian Giorgia Meloni că UE nu trebuie să vorbească pe voci diferite în ceea ce privește negocierile de pace din Ucraina, relatează Reuters. 'Ar trebui să rămânem uniți în a spune clar că aceste lucruri pe care Rusia le vrea necesită și o decizi
Serbia: Șeful serviciilor secrete, apropiat de Vucic, va fi interogat
Parchetul sârb a ordonat joi ca șeful serviciilor secrete ale țării, apropiat de puterea naționalistă la final de mandat, să fie interogat privind acuzațiile de ingerință în alegerile legislative care s-au soldat în octombrie cu victoria mișcării studențești, relatează AFP. Vladimir Orlic, șeful Agenției de securitate și de i
Amenințări false cu bombă: Un mesaj trimis aeroporturilor din Sofia și Roma e semnat de 'combatanții Statului Masculin'
Amenințările cu bombă trimise joi aeroporturilor din Sofia și Roma au fost semnate de 'combatanții Statului Masculin', potrivit textului consultat de AFP, al cărui conținut a fost conformat de aeroportul din capitala Italiei, relatează AFP. În Rusia există o mișcare de extremă dreapta numită 'Statul Masculin', dar AFP nu
Zelenski cere ajutorul Spaniei și țărilor din America Latină pentru 'reconstrucția sistemului energetic' al Ucrainei
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut marți, la Madrid, ajutorul Spaniei și al țărilor din America Latină pentru a 'reconstrui și repara sistemul energetic' al țării sale, grav afectat de atacurile rusești, relatează AFP. 'Avem nevoie de cât mai multă cooperare internațională pentru a continua reconstrucția și repararea sistemului
NATO a lansat o platformă de tip 'e-commerce' pentru achiziția de capacități antidronă dee către statele membre
NATO a anunțat joi lansarea unei platforme comune destinate să le permită cele 32 de state membre să se doteze mai rapid și mai eficient cu capacități antidrone, în urma creșterii numărului de incidente cu drone în Europa, transmite AFP. 'Ideea este de a propune un fel de experiență de tip 'e-commerce' pentru achiziționarea, printr-un s
#Ucraina: Italia anunță că va trimite Kievului un nou pachet de ajutor militar, primul din acest an
Italia finalizează un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, primul din acest an, a declarat ministrul apărării Guido Crosetto, care a pledat pentru continuarea sprijinului acordat Kievului, în pofida tensiunilor tot mai mari din coaliția de guvernare cu privire la prelungirea livrărilor de armament, relatează Reuters. Pachetul, cea de-a 13-a tranș
SUA: Melania Trump face apel la un armistițiu durabil în #Ucraina
Prima doamnă a SUA Melania Trump a lansat joi un apel la un armistițiu 'durabil' în Ucraina, cu prilejul unei conferințe susținute la Casa Albă în prezența unor reprezentanți ruși și ucraineni, relatează AFP și Reuters. 'Trebuie acum să folosim curajul pe care l-am arătat la Oleșki pentru a găsi un teren de înțelegere printr-o pre
Israel: Eisenkot, susținut de partidele arabe, bine plasat pentru a primi formarea noului guvern
Principala listă arabă a anunțat joi că îl susține pe politicianul de centru Gadi Eisenkot pentru a încerca să formeze un nou guvern în Israel, plasându-l în poziție de forță față de premierul Benjamin Neyanyahu, privat de un aliat ultraortodox cheie, transmite AFP. În urma alegerilor legislative de la 27 octombrie din care
Cinci petroliere au luat foc în Strâmtoarea Ormuz, potrivit Iranului
Forțele armate iraniene au afirmat au anunțat joi că cinci petroliere și un remorcher au luat foc în regiunea strategică a Strâmtorii Ormuz, aflată în centrul conflictului dintre Teheran și Washington, relatează AFP. Iranul revendică controlul asupra acestei căi maritime, pe unde tranzita o cincime din hidrocarburile mondiale înainte de
Franța nu intenționează să recunoască autoritățile talibane, deși a reluat dialogul pentru expulzarea afganilor
Franța nu are 'nicio intenție' de a recunoaște autoritățile talibane, deși a reluat dialogul tehnic în vederea expulzării afganilor aflați în situație ilegală în țară și care sunt considerați o amenințare la adresa securității naționale, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Ministerului francez de Externe, Pascal Confavreux, relatează AFP.
Armenia își va depune candidatura la aderarea la UE până în 2028, anunță premierul Pașinian
Premierul armean Nikol Pașinian a anunțat joi că țara sa își va prezenta candidatura la aderarea la Uniunea Europeană până în 2028, o dorință care a provocat fricțiuni între această țară din Caucaz și Rusia, relatează AFP. Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au deteriorat puternic după înfrângerea militară a Armeniei î
Premierul britanic afirmă că Putin nu va participa la summitul G20 din Regatul Unit din cauza sancțiunilor
Premierul britanic Andy Burnham a declarat că președintele rus Vladimir Putin nu va participa la summitul G20 din Regatul Unit din cauza sancțiunilor împotriva sa impuse de Londra, a relatat joi ziarul The Economist, informează Reuters. Întrebat dacă Putin va fi invitat, Burnham a răspuns: 'Nu'. Burnham, citat de The Economis
Amenințări cu bombă asupra zborurilor: Anchetă în Franța după ce un pilot a refuzat inițial să aterizeze la o bază militară
Justiția franceză a anunțat deschiderea unei anchete în cazul pilotului unui avion Aer Lingus reorientat spre Franța după o alertă cu bombă pentru că acesta ar fi refuzat să aterizeze la baza militară de la Evreux, afirmând că 'preferă un aeroport civil', ceea ce a determinat armata franceză să mobilizeze două avioane de vânătoare pentru a-l escorta
Rusia ar fi simulat un atac asupra unui satelit, ceea ce semnalează o nouă abordare (expert)
Un satelit militar rusesc, care s-a apropiat luna trecută de un satelit comercial occidental, ar fi putut simula un atac, a declarat un specialist în probleme spațiale militare, în prezent alte două vehicule spațiale rusești, corelate cu primul, îndreptându-se spre un alt satelit occidental, informează Reuters. Thomas DiNanno, subsecret
Meloni avertizează că UE riscă irelevența în negocierile de pace cu privire la Ucraina, cerând stabilirea unui negociator cu mandat
Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a afirmat, într-o scrisoare trimisă joi președintelui Consiliului Uniunii Europene, Antonio Costa, că UE riscă să devină irelevantă în orice negocieri de pace cu privire la Ucraina dacă nu pune capăt inițiativelor diplomatice concurente și nu cade de acord asupra unui unic reprezentant mandatat să vorbească în numele bl








