Numărul victimelor civile ale minelor antipersonal a crescut anul trecut, în principal din cauza utilizării acestora în Myanmar, precum şi în urma invaziei ruse în Ucraina, unde de zece ori mai multe persoane au fost ucise sau rănite de minele antipersonal şi de resturi explozive de război în 2022, potrivit raportului anual publicat marţi, la Geneva, de Campania internaţională pentru interzicerea minelor terestre (ICBL), relatează AFP şi dpa.

Raportul, care serveşte drept bază pentru activitatea regulată a celor 133 de ţări semnatare ale Convenţiei de la Ottawa privind interzicerea şi eliminarea minelor antipersonal, notează că în perioada documentată (2022 şi prima jumătate a anului 2023), aceste dispozitive explozive au fost utilizate de Ucraina, stat parte la tratat, şi de Myanmar şi Rusia, care nu sunt părţi la tratat.

Anul acesta, ICBL a adăugat Armenia pe lista ţărilor care produc mine antipersonal, numărul total al statelor de pe listă ajungând la 12 (inclusiv China şi Rusia), dintre care niciunul nu este parte la tratat.

Potrivit raportului, 4.710 de persoane au fost rănite sau ucise de mine şi resturi explozive de război (ERW) în 49 de state şi alte două teritorii anul trecut, faţă de 5.544 în 2021.

Cu toate acestea, "numărul victimelor înregistrate ca fiind cauzate în mod special de mine antipersonal a crescut cu puţin peste 50%, de la 414 victime ale minelor antipersonal în 2021 la 628 în 2022", a declarat Loren Persi pentru AFP, care a participat la redactarea raportului.

"Această creştere a numărului de victime ale minelor se datorează în principal utilizării acestora în Myanmar", a explicat el.

Datele privind Ucraina nu au fost încă suficient analizate pentru a distinge între victimele minelor antipersonal şi cele provocate de alte muniţii, din cauza complexităţii situaţiei conflictului în curs, însă a existat o "creştere masivă a victimelor de toate tipurile în Ucraina", a subliniat expertul.

În Ucraina, numărul victimelor civile a crescut de zece ori faţă de 2021.

ICBL subliniază că "Rusia a folosit în mod masiv mine antipersonal în Ucraina după invazia ţării, în februarie 2022", precizând că aceasta este o situaţie fără precedent în care o ţară care nu este parte la tratatul de interzicere a minelor antipersonal foloseşte această armă pe teritoriul unui stat care este parte a tratatului.

Raportul arată, de asemenea, că autorităţile ucrainene au deschis, la rândul lor, o investigaţie cu privire la circumstanţele utilizării de către forţele lor a minelor antipersonal în şi în jurul oraşului Izium, din regiunea Harkov, în 2022, apoi în timp ce oraşul era sub control rusesc.

Minele antipersonal sunt dispozitive explozive care continuă să ucidă şi să mutileze oameni mult timp după încheierea conflictelor. Îngropate sau ascunse sub pământ, ele explodează atunci când o persoană se apropie sau intră în contact cu ele.

Potrivit raportului, 60 de ţări şi alte teritorii sunt contaminate cu mine antipersonal, inclusiv 33 de state părţi care au obligaţii de deminare.

Pentru al treilea an consecutiv, Siria, stat care nu este parte la tratat, a avut cel mai mare număr de noi victime (834) ale minelor antipersonal sau ale resturilor explozive de război, urmată de Ucraina, care a înregistrat un total de 608 noi victime.

Urmează apoi Yemen (stat parte) şi Myanmar (stat care nu este parte), care au înregistrat fiecare peste 500 de noi victime în 2022.

Nu doar statele folosesc aceste dispozitive explozive.

Grupări armate nestatale au folosit mine antipersonal în cel puţin cinci ţări în perioada documentată, în Columbia, India, Myanmar, Thailanda şi Tunisia, potrivit raportului. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Moise, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)