Planul Uniunii Europene de a cheltui până la 20 de miliarde de euro ca ajutor militar pentru Ucraina întâmpină rezistenţă din partea unor ţări membre şi ar putea să nu supravieţuiască în forma sa actuală, spun diplomaţi citaţi de Reuters.

Josep Borrell, şeful politicii externe a UE, a propus în iulie ca blocul comunitar să creeze un fond cu până la cinci miliarde de euro pe an timp de patru ani, ca parte a angajamentelor mai largi de securitate occidentale pentru a sprijini Ucraina în lupta împotriva invaziei ruse.

Dar, în timp ce miniştrii apărării din UE se pregătesc să discute planul marţi la Bruxelles, unii diplomaţi spun că mai multe ţări - inclusiv Germania, stat cu greutate în UE - şi-au exprimat rezervele cu privire la angajarea unor sume atât de mari cu ani în avans.

UE şi membrii săi au fost printre cei mai mari donatori de ajutor militar pentru Ucraina de când Rusia şi-a lansat invazia în februarie 2022, furnizând arme şi echipamente în valoare de aproximativ 25 de miliarde de euro, potrivit serviciului diplomatic al blocului comunitar.

Propunerea lui Borrell a fost un efort de a pune sprijinul pe o bază pe termen lung, prin crearea unei surse de bani pentru ajutorul către Ucraina în cadrul unui fond mai mare, Instrumentul European pentru Pace, folosit pentru a le rambursa membrilor UE asistenţa militară acordată altor ţări.

"Nu o voi declara moartă în acest moment. Dar, desigur, se pot face întotdeauna îmbunătăţiri", a declarat vineri un diplomat al UE de rang înalt, sub protecţia anonimatului.

"Germania a avut multe întrebări, şi pe bună dreptate. Vorbim despre mulţi bani", a adăugat sursa.

Dezbaterea privind ajutorul militar survine în timp ce naţiunile din UE sunt, de asemenea, în discuţii cu privire la o propunere de a oferi Ucrainei 50 de miliarde de euro reprezentând asistenţă economică.

UE se confruntă, de asemenea, cu provocări legate de alte aspecte ale ajutorului său militar pentru Ucraina.

Mulţi oficiali şi diplomaţi spun că blocul comunitar va lupta pentru a atinge obiectivul de a furniza Kievului un milion de obuze de artilerie şi rachete până în martie anul viitor.

Iar Ungaria reţine de luni de zile plăţi de 500 de milioane de euro din Instrumentul pentru Pace către membrii UE pentru ajutorul acordat Ucrainei din cauza includerii unei bănci maghiare pe lista neagră a Kievului, OTP.

De când banca a fost scoasă de pe lista neagră, Ungaria a insistat că doreşte garanţii că nu se va întoarce acolo.

Guvernele UE au subliniat că ajutorul militar pe termen lung al blocului comunitar trebuie să fie coordonat cu pachetele de securitate pe care ţările UE individuale le negociază cu Kievul, ceea ce face dificilă stabilirea unor sume atât timp cât aceste discuţii sunt în desfăşurare.

La summitul UE de luna trecută, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că deocamdată ar trebui să se pună accentul pe astfel de pachete bilaterale.

Unii membri ai UE au susţinut, de asemenea, că se vor strădui să facă un angajament mare pe termen lung, deoarece bugetele interne sunt reduse.

"Pentru unele state membre, există realitatea finanţelor publice", a declarat un al doilea diplomat al UE.

Un al treilea diplomat al UE a declarat că probabilitatea ca propunerea iniţială a lui Borrell să fie adoptată este în scădere, dar multe ţări doresc în continuare să existe un angajament la nivelul UE.

Trei diplomaţi au sugerat că UE ar putea decide să meargă de la un an la altul cu angajamentele sale, mai degrabă decât să semneze pentru o sumă mai mare care se întinde pe patru ani. AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)