Rusia nu are nicio obligaţie să spună unde este deţinut un jurnalist şi soldat voluntar ucrainean condamnat pentru că a încercat să ucidă doi civili, a anunţat vineri Kremlinul, citat de Reuters.

Grupul pentru drepturile omului Amnesty International şi asociaţia internaţională de scriitori PEN International au cerut Rusiei să furnizeze informaţii în legătură cu Maksim Butkevici, a cărui familie şi avocaţi spun că nu au putut stabili unde se află începând din august.

Butkevici este un jurnalist şi activist pentru drepturile omului care a condus o organizaţie de caritate pentru refugiaţi şi s-a oferit voluntar să se alăture ca soldat după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia anul trecut, ceea ce Moscova numeşte "operaţiune militară specială".

"Serviciul Federal al Penitenciarelor nu are obligaţia de a dezvălui, ca răspuns la astfel de solicitări, locul de detenţie al unei persoane condamnate la o lungă pedeapsă" de închisoare, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, întrebat despre caz.

"El a fost condamnat pentru o anumită infracţiune, există o hotărâre judecătorească corespunzătoare, îşi ispăşeşte pedeapsa. Asta e tot ce este de spus", a adăugat Peskov.

Butkevici a fost arestat anul trecut, când unitatea sa a fost capturată pe linia frontului şi a fost supus la ceea ce Amnesty a numit un proces fals, fără acces la avocatul său.

El a fost condamnat în martie la 13 ani de închisoare. La acea vreme, anchetatorii ruşi au difuzat un video în care el mărturiseşte unui interogator mascat că a tras în mod deliberat dintr-un lansator de grenade propulsate de rachete asupra unei clădiri rezidenţiale, cu intenţia de a ucide civili.

Potrivit Amnesty, mărturisirea a fost făcută sub constrângere, notând de exemplu că Butkevici se referă la regiunea Lugansk a Ucrainei controlată de ruşi ca Republica Populară Lugansk, termenul folosit de Moscova.

"Nu acesta este numele locaţiei pe care Maksim Butkevici l-ar fi folosit în mod liber", afirmă Amnesty.

Alţi doi bărbaţi ucraineni, Viktor Pohozei şi Vladislav Şel, au fost arătaţi făcând mărturisiri similare în video şi condamnaţi la 8,5 şi respectiv 18,5 ani în ceea ce Amnesty a descris de asemenea drept procese false.

Rusia spune că sistemul ei judiciar este liber de interferenţe politice şi anul trecut a revocat înregistrarea Amnesty pentru a opera pe teritoriul său din cauza a ceea ce a spus că sunt încălcări ale legii.

Amnesty a declarat la momentul respectiv că măsura a forţat-o să-şi închidă biroul din Moscova şi consideră că este pedepsită pentru apărarea drepturilor omului.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Calciu, editor: Sorin Popescu, editor online: Ady Ivaşcu)