Israelul şi-a fixat ca principal obiectiv distrugerea mişcării islamiste Hamas şi speră ca în viitor să rupă toate legăturile cu Fâşia Gaza, al cărei viitor rămâne deocamdată în ceaţă, în pofida diferitelor scenarii vehiculate, notează luni France Presse într-un comentariu.

"Un singur lucru este clar: Gaza nu va mai fi guvernată de Hamas când acest război se va termina", a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al guvernului israelian Eylon Levy, în timp ce armata îşi accelerează pregătirile pentru o ofensivă terestră.

În toate scenariile asupra continuării conflictului, Israelul şi-a anunţat ca obiectiv doar riposta la atacurile din 7 octombrie comise pe teritoriul său de către gruparea islamistă care a ucis cel puţin 1.400 de persoane (conform autorităţilor):"Anihilarea Hamas!".

Această grupare palestiniană a preluat puterea în Gaza în 2007, la doi ani după retragerea Israelului din acest teritoriu şi după alungarea prin forţă a Fatah, partidul preşedintelui Autorităţii Naţionale Palestiniene (ANP), Mahmoud Abbas.

Micul teritoriu de 362 km2, cu o populaţie de 2,4 milioane de locuitori, a fost supus de atunci unei blocade terestre, maritime şi aeriene israeliene şi egiptene.

Israelul, care controlează de facto frontierele cu Gaza, este considerat de comunitatea internaţională ca fiind responsabil pentru nevoile de bază ale acestui teritoriu, cum ar fi cele alimentare.

Sub bombardamentele israeliene fără încetare de trei săptămâni care au făcut peste 4.600 de morţi (potrivit Hamas), locuitorii din Fâşia Gaza - din care aproximativ 80% au deja statut de refugiat - se tem că vor trebui să plece de aici, posibil spre Egipt, şi să treacă printr-o nouă "Nakba" (catastrofă), ca în timpul exodului din 1948.

Israelul nu a specificat ce se va întâmpla cu Gaza dacă obiectivul său în război va fi atins.

"Discutăm cu partenerii noştri posibilităţile", a răspuns succint pentru AFP purtătorul de cuvânt al guvernului israelian.

Timp de 16 ani, guvernul israelian nu a avut în vedere niciodată răsturnarea totală a Hamas, în pofida precedentelor războaie în Gaza.

Singura certitudine, Israelul nu a evocat nici măcar o dată posibilitatea unei noi ocupaţii militare, darămite civile, a teritoriului.

Şi nimeni nu vede Israelul însuşi asumându-şi responsabilitatea, povara financiară şi pericolul unui control direct asupra a 2,4 milioane de palestinieni.

Din contră, scopul ultim al Israelului este chiar "să pună capăt responsabilităţilor israeliene pentru soarta Fâşiei Gaza şi stabilirea unei noi realităţi de securitate pentru cetăţenii Israelului" şi pentru "regiune", a declarat pentru prima oară vineri ministrul apărării Yoav Gallant, într-un briefing pe probleme de securitate în parlament.

Israelul ar vrea "să predea cheile" Fâşiei Gaza unei părţi terţe care ar putea să fie Egiptul, însă fără nicio garanţie că această ţară va accepta acest scenariu respins timp de decenii, a declarat pentru AFP o sursă din cadrul Ministerului francez de Externe, sub rezerva anonimatului.

Niciun guvern arab sau musulman nu s-a oferit pentru acest rol deocamdată.

O altă opţiune susţinută de şeful opoziţiei israeliene, Yair Lapid, ar fi o revenire la administrarea Fâşiei Gaza de către Autoritatea Palestiniană, cu care Israelul cooperează pentru a gestiona Cisiordania.

"Dar sunt puţine speranţe ca ANP, deja profund nepopulară, să poată să se întoarcă în Gaza în urma invaziei israeliene şi să nu fie tratată ca inamic", apreciază experţi de la Crisis Group.

De asemenea ar putea fi luată în considerare şi opţiunea unei tutele internaţionale mixte, un atelaj hibrid.

"Opţiunea favorită a israelienilor şi americanilor ar fi o structură internaţională cu Autoritatea Palestiniană şi, de exemplu, fonduri saudite, cu o asistenţă americană sau europeană în ceea ce priveşte administrarea", declară analistul Eitan Shamir, directorul Begin-Sadat Center for Strategic Studies.

Dar, potrivit lui, "ceea ce se va întâmpla în Gaza este mai ales ceea ce vor decide americanii".

După masacrul din 7 octombrie în sudul Israelului, în care peste 200 de persoane au fost răpite de Hamas, Washingtonul şi-a reafirmat sprijinul constant pentru Israel şi i-a promis un ajutor militar de aproape 15 miliarde de dolari.

"Americanii s-au alăturat cabinetului nostru de război şi se poate spune că ei sunt cei care supervizează operaţiunile şi chiar dădăcesc cabinetul", spune Shamir.

Dar Joe Biden nu are niciun plan declarat pentru Gaza după o eventuală invazie şi cere Israelului să se gândească bine la ceea ce va urma.

"Există diferite idei despre ce ar putea urma, dar toate acestea trebuie rezolvate chiar dacă Israelul se confruntă cu ameninţarea actuală", a insistat duminică seara Anthony Blinken, şeful diplomaţiei americane. AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Citeşte şi:

LIVE UPDATE Război Hamas-Israel/ SUA şi Israelul anunţă flux continuu de ajutor umanitar în Gaza, dar luptele continuă