China întâmpină luni reprezentanţi din circa 130 de ţări, printre care Rusia, pentru forumul iniţiativei sale Noile drumuri ale mătăsii, eveniment diplomatic major al Beijingului, dar eclipsat de războiul Israel-Hamas, informează AFP.

Noile drumuri ale mătăsii sau iniţiativa "Centura şi Drumul", potrivit denumirii oficiale, constituie un ambiţios proiect lansat în urmă cu 10 ani, la impulsul preşedintelui chinez Xi Jinping.

Această iniţiativă vizează să amelioreze dezvoltarea şi legăturile comerciale între Asia, Europa şi Africa, prin finanţarea construirii de porturi, căi ferate, aeroporturi sau parcuri industriale prin intermediul mai multor miliarde de dolari sub formă de împrumuturi.

Aceste infrastructuri trebuie, de asemenea, să-i permită Chinei să acceadă la mai multe pieţe şi să deschidă noi debuşee pentru companiile sale.

Preşedintele rus Vladimir Putin este unul dintre invitaţii la acest forum organizat la Beijing marţi şi miercuri. Înainte de această vizită, şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a fost primit de omologul său chinez Wang Yi. Serghei Lavrov se va deplasa apoi, miercuri, în Coreea de Nord, a precizat Ministerul Afacerilor Externe rus.

Într-un interviu acordat televiziunii chineze, Putin a apreciat că Noile drumuri ale mătăsii sunt un proiect "reciproc benefic" pentru China şi ţara sa.

"Preşedintele Putin a dezvăluit că o lume multipolară este pe cale să capete formă şi că iniţiativele şi conceptele avansate de preşedintele Xi Jinping sunt foarte pertinente şi importante", a subliniat canalul chinez anglofon CGTN.

China şi Rusia, două ţări vecine, împărtăşesc dorinţa de a contracara ceea ce ele prezintă drept hegemonia americană şi s-au apropiat după declanşarea intervenţiei ruse în Ucraina. După ce numărul unu chinez s-a deplasat la Kremlin, în martie, şi în faţa izolării tot mai mari a Rusiei, Moscova şi Beijingul pledează pentru o întărire a cooperării lor economice şi militare, în cadrul unei prietenii oficial calificate drept "nelimitată".

Vizita lui Vladimir Putin în China este prima sa deplasare într-una dintre marile puteri mondiale după declanşarea invaziei ruse împotriva Ucrainei, în februarie 2022, pe care Beijingul nu a condamnat-o.

Mai mulţi lideri străini au sosit deja la Beijing înaintea forumului, printre care prim-ministrul ungar Viktor Orban, preşedintele chilian Gabriel Boric, cel kenyan William Ruto şi prim-ministrul etiopian Abiy Ahmed, potrivit agenţiei de presă Xinhua.

Reuniunea diplomatică de la Beijing are loc într-un moment în care Israelul se pregăteşte de o ofensivă în Fâşia Gaza împotriva Hamasului palestinian, ofensivă ce generează temeri privind o extindere a violenţelor în întreaga regiune. Diplomaţia chineză, care a facilitat mai devreme anul acesta spectaculoasa apropiere dintre Iran şi Arabia Saudită, susţine în mod regulat că doreşte să contribuie la procesul de pace israeliano-palestinian, aflat într-un punct mort din 2014.

"Faptul că un şef de stat este prezent la summit (al Noilor drumuri ale mătăsii) constituie aproape un sprijin pentru poziţiile chineze în problemele mondiale", consideră cercetătoarea Niva Yau, de la grupul american de reflecţie Atlantic Council.

Războiul dintre Israel şi Hamas, care a făcut deja mii de morţi în cele două tabere, a fost declanşat după un atac sângeros lansat pe 7 octombrie de Hamas împotriva teritoriului israelian dinspre Fâşia Gaza, aflată sub controlul mişcării islamiste palestiniene.

China nu a numit în mod specific Hamas atunci când a condamnat violenţele, suscitând critici din partea unor responsabili occidentali.

Acţiunea Israelului după atacul Hamas "trece dincolo de autoapărare", iar guvernul israelian trebuie să înceteze "să pedepsească în mod colectiv" locuitorii din Gaza, a declarat la sfârşitul săptămânii trecute Wang Yi.

Emisarul chinez pentru Orientul Mijlociu, Zhai Jun, este aşteptat săptămâna aceasta pentru a promova un armistiţiu, a informat duminică televiziunea de stat chineză CCTV, fără a preciza în ce ţări se va deplasa acesta. AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Mihaela Toth, editor online: Simona Aruştei)